Vă propun spre lectură primul capitol din Geneza, în forma pe care mi-aș dori să o citesc eu într-o Biblie revizuită.
Nu pot explica acum fiecare schimbare. Mă interesează care este impresia generală pe care o lasă textul, nu discuția pe chichițe.
***
Geneza 1
1La început, Dumnezeu a creat cerurile şi pământul. 2Pământul era pustiu şi gol, și întuneric era peste faţa adâncului, şi Duhul lui Dumnezeu se mişca pe deasupra apelor.
3Dumnezeu a spus: „Să fie lumină!” Şi a fost lumină. 4Dumnezeu a văzut că lumina este bună; şi a despărţit Dumnezeu lumina de întuneric. 5Dumnezeu a numit lumina „zi”, iar întunericul l-a numit „noapte”. Și a fost seară, şi a fost dimineaţă: ziua întâi.
6Și Dumnezeu a spus: „Să fie o tărie în mijlocul apelor şi ea să despartă apele de ape!”
7Şi Dumnezeu a făcut tăria şi a despărţit apele care erau dedesubtul tăriei de apele care erau deasupra tăriei. Şi aşa a fost. 8Dumnezeu a numit tăria „ceruri”. Și a fost seară, şi a fost dimineaţă: ziua a doua.
9Dumnezeu a zis: „Să se adune apele care sunt sub ceruri într-un singur loc şi să se arate uscatul!” Şi așa a fost. 10Dumnezeu a numit uscatul „pământ”, iar adunarea apelor a numit-o „mări”. Și Dumnezeu a văzut că este bine.
11Apoi Dumnezeu a spus: „Să odrăslească pământul verdeaţă: iarbă care face sămânţă, pomi roditori care să facă rod după soiul lor, cu sămânţă în rod, pe pământ.” Şi aşa a fost. 12Pământul a dat la iveală verdeaţă, iarbă care face sămânţă după soiul ei, şi pomi care fac rod cu sămânţă în ei, după soiul lor. Dumnezeu a văzut că este bine. 13Și a fost seară, şi a fost dimineaţă: ziua a treia.
14Și Dumnezeu a spus: „Să fie nişte luminători în tăria cerului, ca să despartă ziua de noapte; și să fie semne pentru soroace și pentru zile şi ani 15şi să fie luminători în tăria cerurilor, ca să lumineze asupra pământului!” Şi aşa a fost.
16Și Dumnezeu a făcut cei doi luminători mari ‒ luminătorul cel mai mare, spre cârmuirea zilei, şi luminătorul cel mai mic, spre cârmuirea nopții ‒ și stelele.
17Și Dumnezeu i-a aşezat în tăria cerului, ca să lumineze asupra pământului, 18să cârmuiască ziua şi noaptea, şi să despartă lumina de întuneric. Și Dumnezeu a văzut că este bine.
19Și a fost seară, şi a fost dimineaţă: ziua a patra.
20Dumnezeu a spus: „Să mişune apele de vieţuitoare și vietăți înaripate să zboare deasupra pământului, pe fața tăriei cerurilor!” 21Dumnezeu a făcut creaturile cele mari şi toate vieţuitoarele târâtoare de care mişună apele, după soiul lor; a făcut şi orice vietate înaripată după soiul ei. Dumnezeu a văzut că este bine.
22Și Dumnezeu le-a binecuvântat, zicând: „Fiți rodnice, înmulţiţi-vă şi umpleţi apele mărilor; iar vietățile înaripate să se înmulţească pe pământ!” 23Și a fost seară, şi fost dimineaţă: ziua a cincea.
24Și Dumnezeu a spus: „Să dea la iveală pământul vieţuitoare după soiul lor: vite, târâtoare şi fiarele pământului, după soiul lor!” Şi aşa a fost. 25Dumnezeu a făcut fiarele pământului după soiul lor și vitele după soiul lor şi toate târâtoarele pământului după soiul lor. Și Dumnezeu a văzut că este bine.
26Apoi Dumnezeu a spus: „Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; ei să stăpânească peste peştii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul şi peste toate târâtoarele care se târăsc pe pământ.” 27Și Dumnezeu l-a creat pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a creat; parte bărbătească şi parte femeiască i-a creat.
28Și Dumnezeu i-a binecuvântat; şi Dumnezeu le-a spus: „Fiți rodnici, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul şi supuneţi-l; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului şi peste toate vieţuitoarele care se târăsc pe pământ!”
29Şi Dumnezeu a spus: „Iată v-am dat toată iarba care face sămânţă de pe faţa întregului pământ şi tot pomul care are în el rod cu sămânţă: aceasta să fie hrana voastră!”
30Iar tuturor fiarelor pământului, tuturor păsărilor cerului, şi tuturor celor care se târăsc pe pământ, care au suflare de viaţă, le-am dat ca hrană toată iarba verde.” Şi aşa a fost.
31Dumnezeu S-a uitat la tot ce făcuse; şi, iată, erau foarte bune. Și a fost seară, şi a fost dimineaţă: ziua a şasea.
24 martie 2015 at 1:46 pm
După 2 citiri, impresia generală pe care mi-o lasă textul este de… vechi. O traducere (sau o revizuire) bună pentru cei deja familiarizaţi cu Biblia, însă nepotrivită pentru un om care citeşte Scriptura pentru prima dată în anul 2015.
Observ că s-a folosit şi „întuneric” şi „întunerec”. Cred că e o scăpare.
24 martie 2015 at 1:57 pm
Aha, deci e bine. 🙂
Păi chiar asta ar urmări acest proiect. Să corecteze Biblia Cornilescu, păstrând stilul autorului.
Biblia „Cornilescu revizuit” nu se adresează prioritar celor care „citesc Biblia prima oară în 2015”.
24 martie 2015 at 4:22 pm
oare cum de au inteles si au fost mantuitii cei care au citit Cornilescu de pana la revizuirea de anul asta, de anul trecut sau recent?
Oare se uita ca Biblia este Cuvantul lui Dumenzeu care este lucraet de DUHUL? Fara Duhul, poti sa citesti si ope cea din 2020, ca degeaba!
24 martie 2015 at 4:49 pm
Dar cine a spus că e vorba de mântuire aici? Noi nu de partea pe care o face Duhul Sfânt ne ocupăm, ci de partea care îi revine omului!
Tocmai fiindcă Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu, el trebuie tradus cu maximă grijă, de un număr mare de oameni, buni cunoscători ai limbilor ebraică și greacă!
24 martie 2015 at 5:51 pm
eu vb ptr Adi…:)
daca nu te lumineaza si nu te lucreaza Duhul nu vei intelege in sens mantuitor si sfintitor nici versiunea revizuita la zi, nici cele de dinaintea ei, prin care a lucrat Dumnezeu in vietile oamenilor…:)
sa fim onesti, asa este…:)
24 martie 2015 at 3:54 pm
Poate sună ciudat ori „arhaic”, însă ce părere ai de o „revizuire” după forma „ebraica” : și + verb + subiect + modificarea elementelor ? Nu mă refer la o aplicare „strictă”, dar de exemplu uneori gramatica ne „privează”… nu mă gândesc acum” chichițe ” 🙂 (vezi 3:1 sau 4:1) NASB e un proiect, deși lingvistic sună cam din „topor” uneori.
24 martie 2015 at 4:50 pm
Hm. Am folosit și eu topic ebraică uneori, dar cred că nu trebuie urmată consecvent. Trebuie să traducem în acord cu specificul/posibilitățile limbii române.
24 martie 2015 at 4:24 pm
in alta ordine de idei, dupa ce manuscrise sau documente se face aceasta traducere? ce varianta a ce Scriptura? se foloseste si LXX sau TM?
24 martie 2015 at 4:47 pm
După TM și după NA28.
24 martie 2015 at 5:58 pm
Nestle-Aland 28?
sau NASB?
24 martie 2015 at 6:49 pm
Nestle-Aland 28
24 martie 2015 at 7:03 pm
Verbul din expresia ”Dumnezeu a spus” e prea moale, nu evocă imperativul creativ al lui ”a zis”.
Câteva arhaisme nu par prea inspirate, iar ”tăria” pentru ceruri …cuvântul pare scos de la naftalină după multe cotrobăieli. Care este circulația lui în limba actuală cu sensul atribuit aici?
24 martie 2015 at 10:19 pm
Aceeași impresie o am și eu despre cîțiva termeni, mai ales „a odrăsli”, „tărie” și, evident, „întunerec”.
25 martie 2015 at 8:51 am
Înainte de a înţelege Biblia noi înşine, trebuie să vedem cum era percepută lumea atunci, acolo. Termenul „tărie” traduce corect concepţia anticilor din Semiluna Fertilă despre ceruri, pe care le vedeau fie din aramă, fie din fier, uneori subţiate prin martelare. În privinţa arhaismelor: ele dau muzicalitate şi sporesc poezia textului, declanşând adeziuni afective. Probabil dvs. vă place proza seacă. În loc de „a odrăsli” şi celelalte arhaisme, ce termeni propuneţi?…
25 martie 2015 at 9:55 am
Probabil în loc de „a odrăsli”, „a genera”. „Pâmântul a generat iarbă etc.” 🙂
26 martie 2015 at 10:53 am
Mulţumesc de explicaţia privind „tăria”. Cred că ar fi o notă de subsol utilă în orice traducere, indiferent de termenul ales de traducător.
În ce priveşte „odrăslirea”, acest termen nu mi se pare deloc muzical, din contră. Pronunţia lui nu curge, textul se împiedică în acel loc. Arhaismele nu au o muzicalitate intrinsecă, sunt doar cuvinte mai vechi. Nefiind traducător, nu ştiu ce să răspund. Varianta Cornilescu/NTR („să dea pămîntul”) mă mulţumeşte deplin, nu am nevoie de neologisme.
Eu propun să ne relaxăm, este doar o opinie exprimată despre nişte cuvinte, nu despre oameni.
P.S. Poate mă înşel, dar dicţionarul îmi arată că „a odrăsli” este intranzitiv.
26 martie 2015 at 11:05 am
În limba română „odrăsli” este folosit și tranzitiv. Pentru exemple de utilizare ar trebui să luați un dicționar-tezaur, nu DEX-ul. Versiunea Bibliei trebuie revizuită ținând cont de toată istoria limbii noastre, nu doar de DEX, care reprezintă ultima etapă. Bașca faptul că autorii DEX-ului sunt adesea filologi „neduși la biserică” (nefamiliarizați cu limbajul biblic și felul în care s-a tradus Biblia în cei peste 400 de ani de „tradiție biblică românească”).
26 martie 2015 at 11:23 am
@ Adi:
Ba să știți că au. Ne propunea cineva mai demult un experiment: să luăm o poezie clasică – musai modernistă, ca să nu ai probleme cu rima – și înlocuiți toate „arhaismele” cu alte variante moderne. Veți vedea cum piere tot farmecul.
DEX-ul Academiei e un dicționar destul de PROST. Au spus-o mulți filologi. Am rămas dezamăgit văzînd că pînă și ediția nouă scoasă acum cîțiva ani nu aduce îmbunătățiri. Am găsit eu însumi o căruță de greșeli bătătoare la ochi, cuvinte arhi-cunoscute care lipsesc et c.
Există alte dicționare care trebuiesc luate ca autoritate. De pildă ,tocmai s-a terminat (anul trecut parcă) Dicționarul Limbii Române, la care s-a lucrat vreo sută de ani. Cam așa ceva trebuie consultat.
24 martie 2015 at 7:48 pm
O lucrare bună. În privinţa chichiţelor, poate vom discuta odată… 🙂 Când am tradus Genesa, 1-11, am lucrat pe original, dar am ţinut cont de traducerea Cornilescu. (Nu se poate altfel.) Eu, însă, am păstrat topica ebraică. Dacă vrei, îţi dau linkul. Fii binecuvântat!
25 martie 2015 at 9:26 am
Să-mi dați link-ul. Sunt curios cum ați lucrat. Oricum, vă voi scrie și în particular, în legătură cu proiectul de revizuire Cornilescu.
26 martie 2015 at 9:05 am
@ Adi, Gallius:
Biblia Cornilescu revizuită nu se adresează celor „nebisericiți” („unchurched”, cum ar spune americanul), ci ar fi o Biblie potrivită pentru uzul liturgic evanghelic (și nu numai! de pildă, la biserica luterană București tot Cornilescu se citește). Poate și faptul că Biblia Cornilescu este chiar și în ziua de azi folosită oficial de 99% dintre bisericile evanghelice spune ceva despre popularitatea ei. Un cititor contemporan nu ar avea nicio problemă dacă vrea o versiune mai modernă, există deja cîteva din care poate alege.
Depinde de citiori. „Vechi” nu li se va părea decît celor care nu se prea omoară cu lectura. Unul care și-a făcut cu conștiinciozitate lecturile obligatorii la școală nu va avea probleme deloc.
Din nou, o traducere nu se poate adresa tuturor categoriilor (și nu e vorba de tinerime vs. bătrînime aici). Într-o biserică evanghelică tradițională (cum sînt bisericile CdEv, și o mare parte dintre bisericile baptiste sau penticostale) adoptarea unei versiuni mai moderne ar stîrni împotriviri mari, vă asigur. Pe de altă parte, într-o biserică foarte modernistă, unde la închinare alternează „piesele” românești cu cele englezești et c., o versiune tradițională ar fi respinsă ca ceva „învechit”. Nicio traducere nu poate mulțumi pe toată lumea.
„spune” și „zice” sînt sinonime.
De unde și pînă unde este „tărie” scos de la naftalină? Chiar credeți că un cititor (evanghelic) e nedumerit cînd citește „tăria cerului”? Sper că glumiți.
Dacă ar fi să mergem pe ideea asta, hai să renunțăm și la „cîrmui”, pentru că nu-l mai folosim toată ziulica. Ce ziceți de „să prezideze ziua și noaptea”? 🙂
@ Vaisamar:
Știu că nu discutăm acum „chichițe”, dar poate că nu ar fi bine să schimbăm ceva atunci cînd varianta din Cornilescu nu e neapărat greșită. Mă gîndesc la „tărie/întindere”. Cele mai multe traduceri străine merg pe a doua variantă (vedeți „expanse” din traducerile englezești). Poate că ar fi bine să fie păstrat „întindere”. Dar nu mă pricep.
Impresia pe care mi-o lasă textul este iarăsi una FOARTE bună. Dar văd că aveți și cîrcotași. 🙂
26 martie 2015 at 9:37 am
Există articole foarte bine documentate care arată că ebr. raqia nu trebuie înțeles ca întindere, ci ca tărie. E și logic. Tăria are rolul de a separa apele de sus de apele de jos. Orice dicționar de ebraică serios vă poate lămuri asupra detaliilor.
26 martie 2015 at 10:17 am
cu permisiunea dvs, as face o mica-mica corectie/adaugire> raqia nu trebuie înțeles doar ca întindere, ci şi ca tărie. Conform http://biblehub.com/hebrew/7549.htm, raqia mai înseamnă şi „bolta cerului” sau „firmament”, considerat de evrei ca solid, și sprijinind „apele ” de deasupra ei.
de ce sa nu fim complecsi?:)
26 martie 2015 at 10:33 am
ca sa fiu si mai exact, „Conform http://biblehub.com/hebrew/7549.htm, pe lângă întindere (ca şi în cazul gheții), ca bază sau sprijin, raqia mai înseamnă şi „bolta cerului” sau „firmament”, considerat de evrei ca solid, și sprijinind „apele ” de deasupra ei.”
(scuze, am tot peticit, ca sa sune cat mai bine)..:)
26 martie 2015 at 10:50 am
M-am informat și aveți dreptate. Cred că am dat prea mult credit Bibliei ESV. Înseamnă că Luther traduce cum trebuie: „Feste”. Dar poate că era influențat foarte mult și de Vulgata.
Poate că traducerile americane conservatoare traduc prin „întindere” și din pricina unei griji neîntemeiate, nu? (adică să nu facă Biblia să spună ceva „neștiințific”)
26 martie 2015 at 11:43 am
Bogdan, „feste” in ce limba e…si in ce evrsiune apare…si cum se traduce? 🙂
nu am dat inca de el..:)
26 martie 2015 at 11:54 am
26 martie 2015 at 11:58 am
deci „feste” e in germana, si inseamna „tarie”?
Nu am la dispozitie o biblie in germana, dar asa apare in versiunea in germana?
26 martie 2015 at 12:01 pm
Gata…
„1:6 Und Gott sprach: Es werde eine Feste zwischen den Wassern, und die sei ein Unterschied zwischen den Wassern.”
http://www.bibledbdata.org/onlinebibles/german_l/01_001.htm
feste cu sensul de „tarie”, deoarece cuvantul inseamna „tare, puternic”…
27 martie 2015 at 8:01 pm
„toată iarba verde” sau „toate plantele verzi”? http://biblehub.com/interlinear/genesis/1-30.htm Ma gandesc la ursul panda ce mananca bambus, la capre, maimute, etc..
30 martie 2015 at 5:36 pm
Iată şi o altă „Geneză”: „Geneza din Eridu”, că tot mă ocup eu de Orientul Apropiat antic. 🙂 Din nefericire, nu am tradus textul din originalul paleo-babilonian, ci mediat de limba engleză.
Nintur era gândită:
„Să-mi amintesc de omenirea mea, întrucât acum ea este uitată (pe vecie);
Şi grijulie fiind cu ai mei, ale zeiţei Nintur creaturi, să-i aduc înapoi,
Să-i întorn pe oameni de pe căile lor.
Fie ca ei să vină şi să construiască oraşe şi sanctuare de închinare, ca să mă răcoresc la umbra lor;
Fie ca ei să zidească din cărămizi oraşe de închinare în locuri pure şi
Fie ca ei să întemeieze locaşuri de divinaţie în locuri pure!”
Ea dădu rânduieli pentru purificare şi pentru strigăte după îndurare,
Lucruri care potolesc mânia divină,
(10) Desăvârşite pentru slujba divină şi îndatoririle auguste
Şi spuse meleagurilor din preajmă: „Statornicesc pacea acolo!”
După ce An, Enlil, Enki şi Ninħursaga
Plămădiră poporul „capetelor negre” ,
Ei făcură vietăţi mici care odrăsleau din pământ,
Odrăsleau din pământ multe la număr
Şi au zis să fie, după cum este potrivit , gazele,
Măgari sălbatici şi fiare cu patru picioare în pustie (…).
Fiţi binecuvântaţi!
12 aprilie 2015 at 9:36 am
Mostrele îmi plac.
O idee bună, zic eu, ar fi revizuirea NT întâi și-ntâi și cât mai repede; să fie publicat de îndată ce e încheiată revizuirea, în ediție separată, precum NT SBIR (traducerea interconfesională).
Cred că o revizuire ar înlocui fără dar și poate ediția veche Cornilescu. Doar că ar trebui mai multă implicare din partea confesiunilor pentru introducerea în biserici, ceea ce nu va fi deloc o problemă, dacă revizuirea e de calitatea de mai sus.
Vă ținem pumnii și vă susținem și noi cum putem… cu încurajări!
14 mai 2021 at 2:27 pm
Recitesc după 6 ani și versiunea care a fost păstrată (din ce văd în aplicația YouVersion, unde putem citi Pentateuhul și Noul Testament din EDCR) mă surprinde plăcut.
3 iunie 2021 at 3:34 pm
Mulțumim de aprecieri.