Am primit ieri prin email apelul unui grup de lideri evanghelici care se raliază în spatele candidatului independent la alegerile europarlamentare: Peter Costea.
Candidatul nostru independent pare să considere că politica europeană este în deficit fiindcă bătrânul continent nu a importat încă din SUA dezbaterile politico-religioase despre avort, homosexualitate și pedeapsa capitală.
Uitându-mă peste oferta politică a momentului îmi dau seama că probabil Peter Costea e singurul „produs” pasabil, deși termenii belicoși în care este prezentat („noi suntem contra”) mă face să mă întreb cât e de prudent să amestecăm Evanghelia cu politica. N-ar fi oare mai înțelept ca Peter Costea, în loc să se învăluie în faldurile Bibliei, să spună: „Domnilor, eu am un program politic (nu religios!) bazat pe protejarea familiei, interzicerea avorturilor etc. etc.”. Aș fi mai fericit cu o astfel de abordare decât cu una care spune: „programul meu politic este Evanghelia”.
Exercițiul politic într-o Europă pluralistă e necesarmente bazat pe compromis. Când trimiți în parlamentul european un om cu convingeri evanghelice (deci conservatoare și nonnegociabile), îl pui în mod automat în conflict politic cu ceilalți centri ideologici și politici din acest for. Iar rezultatul este transformarea Evangheliei în ideologie politică de o anumită coloratură. Mesajul Evangheliei devine unul de tip reducționist: „noi suntem contra X, Y și Z”. Creștinismul evanghelic însuși îmbracă haina unei simple ideologii politice. „Noi suntem creștini evanghelici. Mesajul nostru politic se reduce la câteva idei centrale, dintre care niciuna nu se regăsește efectiv în Evanghelie”. Nu se regăsește și de aceea trebuie proptit cu principii de teocrație veterotestamentară. (Un susținător al lui P. Costea mă trimitea nonșalant la programul de reformă religioasă a regelui Iosia, din VT, ca și când distanța dintre Israelul veterotestamentar și Europa noastră e un pârleaz pe care îl sari cu efort hermeneutic minim).
Cei care îl susțin pe candidatul Peter Costea sunt într-un soi de paradox: Hristos a adus mesajul său în mijlocul unei societăți care l-a respins în mod covârșitor. Mișcarea lui nu a fost una de activism socio-politic, de lobby sau mobilizare civică, ci una de factură eshatologică, animată de convingeri care neagă în mod radical ideologia și valorile acelei epoci. Etica lui Hristos nu este una de „instalare” în lume și de „hârâială” legislativă cu forurile romane, un soi de război al nervilor pe teren birocratic, ci una de „provizorat”, în așteptarea momentului în care Dumnezeu trage cortina peste ultimul act al istoriei lumii.
Ieșită din matricea ei iudaică, în universul greco-roman, mesajul cristic a fost tradus/transpus în categorii inteligibile pentru păgânul de rând de către apostolul Pavel. Dar și în acest caz avem de-a face cu o mișcare marginală, minoritară, în mijlocul unei societăți fie indiferente, fie ostile, fie de-a dreptul represive. Apostolul Pavel este și el ancorat eshatologic. Numai că valorile societății înconjurătoare nu sunt negate fundamental, ci iluminate și transfigurate în așteptarea marii înnoiri a întregii creații.
Fără să fi făcut o analiză temeinică a subiectului, aș spune că nici apostolul Pavel nu ne dă suficiente elemente de „teologie politică” pentru uzul demnitarilor dintr-o Europă cosmopolită, din simplul motiv că nu avem în NT niciun creștin care să se afle în poziția de guvernant. Întâlnim câte un centurion evlavios, câte un temnicer care se convertește. Peștii mari (Irozii, Felix, Festus, Cezarul) rămân „intractabili”. Când ajungi la cartea Apocalipsei descoperi că ideologie imperială este negată în mod virulent: potrivit acestei cărți creștinii nu au a aștepta nimic bun de la veacul prezent. Cezarul cu toți ciracii lui sunt damnați fără drept de apel.
În concluzie: ca evanghelici care vrem să propulsăm în „dregătorii” un om cu valori biblice ne aflăm fără suport neotestamentar, fiindcă NT provine dintr-un context social și politic diferit de cel în care ne aflăm noi.
Aș mai adăuga un fapt: după fracturarea Europei adusă de Reformă au trecut peste bătrânul continent conflicte importante cu substrat religios: războaiele între principii luterani și împăratul Carol V, în Franța conflictele sângeroase între catolici și hughenoți, în Anglia războiul civil din timpul lui Cromwell (un om temător de Dumnezeu, if ever there was one, dar nu suficient de temător încât să nu taie capul nesuferitului rege Carol I).
Abia în urma acestor puternice frământări religioase s-a pus în Europa în mod serios problema toleranței religioase și problema „păcii religiilor (creștine)”. Ca minoritari religioși într-o Europă dominată de catolicism și de ortodoxie, suntem, fie că ne place, fie că nu ne place, beneficiari ai Iluminismului care a limitat poziția de monopol a Bisericii catolice și a creat un spațiu de respirație pentru grupările religioase marginale.
Peter Costea vrea o Europă creștină. Nu ne spune în ce fel creștină. Creștină ca în antichitatea târzie (Constantin)? ca în Evul Mediu (apogeul papalității)? Creștină ca în perioada Reformei? Creștină ca în perioada conflictelor religioase? Probabil prin „creștină” înțelege „evanghelică”. Ceea ce pare cam lipsit de pragmatism pentru un personaj cu doctorat în diplomație și care ne cere să-i dăm mandat de reprezentare într-un for care prin definiție e marcat de pluralism, dezbateri, negocieri, controverse, polarizări etc.
Comunitatea evanghelică din România ar fi mai consecventă cu sine dacă nu ar pierde orientarea eshatologică (de tip paulin, nu isteric-dispensaționalist!) care să o ajute să nu mai trăiască lipită de suprafața lumii. Liberă de bulboana politicului, ar fi, îndrăznesc să cred, mai liberă să slujească efectiv Împărăției lui Dumnezeu cu mijloacele Duhului.
Evident, un europarlamentar creștin în plus nu strică. Dar să nu-l confundăm cu Mesia și, mai ales, să nu reducem Evanghelia la activism politic. Avem nevoie nu de mai multă mobilizare (prin care ne încurcăm în ițele combinațiilor politice specifice momentului), ci de mai mult Duh. Duh care să înnoiască societatea în toate aspectele ei.
18 mai 2014 at 2:56 pm
aici, trebuie sa fiu de acord cu dvs! 🙂
unde mai pui ca un crestin se duce si sta la masa cu cei necrestini, care mai si iau decizii impotriva spiritului Bibliei!
unde ma pui ca din acea jalnica politica va iesi Anticristul!
Unde mai pui ca mai toti crestinii din politica s-au corupt!
etc, etc!
18 mai 2014 at 3:08 pm
Dar, dacă îmi permiți, în ce glob de cristal citești mata că din această jalnică politică va ieși Anticristul? Ai fost cumva în Mordor și te-ai întors cu un palantír? 🙂
18 mai 2014 at 3:24 pm
se stie ca Anticristul va fi conducatorul Imperiului Roman renascut…..imperiu care este pe vatra Europei.. care este UE (pa atatea incercari de reinviere in trecut prin Carol cel Mare, Otto cel Mare, Napoleon, Hitler, in zilele noastre s-a reusit)….
daca citesti atent stirile de aici si din strainatate, NU ODATA s-a spus ca Europa inca este in cautarea unui lider proeminent, si atunci puterea i se va preda… personal am avut in mana transcripturi ale acestor declaratii, in limba engleza…
se pare ca esti un penticostal care nu subscrie la escatologia penticostala…:)
18 mai 2014 at 5:39 pm
Săracul Emanuel probabil se mulțumește cu prăpădita aia de Carte a Apocalipsei, în care nu scrie nimic de UE. Decât poate de steagul UE, dar aia e altă poveste, pentru cunoscători …
18 mai 2014 at 6:06 pm
Radu, numai atata poti?
esti subtire rau!
Ia adu toate informatiile din Apocalipsa la zilele noastre… caci la vremea sfarsitului se refera!
20 mai 2014 at 1:36 pm
Mama mia ce eschatologie scandaloasa, sau spectacualra demna de Hollywood. Unii par sa stie mai mult decit scrie Biblia. Daca n-ar fi Europa numai ca tot de acolo sau de aici ne tragem cu totii. Adica cei care trec pe blogul acesta.
18 mai 2014 at 2:59 pm
Reblogged this on Frică şi cutremur and commented:
Subscriu acestor opinii. De aceea am rămas rezervat față de această ofertă, promovată cu entuziasm de către unii evanghelici, și încă mă aflu – deși mai este foarte puțin timp până la vot – în incertitudine cu privire la numele pe care voi pune (dacă voi face asta) ștampila de vot.
18 mai 2014 at 3:10 pm
Probabil că am să-l votez fiindcă „intenția contează”. Merită cumva apreciat efortul. Nu e ușor să te înhami la această căruță.
18 mai 2014 at 3:25 pm
daca vei vota, nu vei fi consecvent celor spuse! 🙂
18 mai 2014 at 3:29 pm
ca sa fiu consecvent parerilor mele ca un crestin NU ARE ce caauta in politica…daca as vota, l-as vota pe MRU, care e un om cult in comparatie cu multi politicieni….
18 mai 2014 at 9:40 pm
Da, poate că merită apreciat, măcar pentru faptul că nu candidează doar ca să nu rămână fără coledzi, mă înțelegi, ci poate chiar vrea să încerce a pune pe masa europeană și alte accente decât cele de care ni-i tot mai silă. Remarc, totuși, stilul de exprimare destul de subțire, necizelat, dar poate că nu vorbitori elocvenți avem nevoie noi în Parlament, după ce pe acolo au trecuta alde Becali, Elena și Vadim.
18 mai 2014 at 4:16 pm
Singurii care incurca politica cu religia sunteti doar voi, si nu Peter Costea. Omul asta vrea sa indrepte ceva, intr-o lume care se scufunda tot mai mult in intuneric.. Problema se pune daca aveti incredere in el si ii acordati votul sau nu. Daca nu atunci trimiteti la Bruxelles tot ciobani ca Becali, analfabeti ca EBA, zeflemitori ca Vadim sau mai nou… vedete playboy precum Corina Ungureanu. Nu vreti sa va bagati in politica ? Atunci bagati capul in sacul cu cenusa si nu mai croncaniti.
18 mai 2014 at 5:24 pm
aici nu vb un crestin… ci unul lumesc! care nu stie daca pleaca sau daca vine…
21 mai 2014 at 2:40 pm
da, dom’ne trimitem unul mai destept si care nu seamana cu Becali, dar daca se duce cu pretentia ca schimba Europa, transformand-o in „rai crestin” am mari dubii cu privirea la desteptaciunea sa. e clar ca e mai bun unul ca el, dar…daca crede prosteste ca va schimba Europa…
cel care il trimite acolo pe Peter Coseta sunt preponderent cinservatorii, care au impresia ca „valorile crestine” se promoveaza cu pancarta pe strada.
18 mai 2014 at 5:47 pm
Excelent spus, bravo ! De 17 secole ne tot chinuim cu ‘relația dintre credință și politică’. E remarcabil cum generație după generație atâția creștini fac tot felul de cascadorii intelectuale ca să explice că ‘împărăția Mea nu este din lumea aceasta’ nu înseamnă ceea ce e patent pentru orice om rațional că înseamnă.
18 mai 2014 at 5:52 pm
Daca voi ve-ti tacea, pietrele vor striga! Si asta trebuie sa facem toti, nu numai Costea; Hristos este Cel ce a mancat cu vamesii si pacatosii; cine vrea sa fie cel mai mare sa fie slujitorul celorlanti; cine crede in Hristos traieste cum a trait El; fiecare dupa cum a primit chemare, adica cat esti dispus sa-L lasi sa traiasca prin tine; El traieste in cei care sufera iar noi trebuie sa-L slujim; dupa acest tipar vor fi numarate oile si caprele!
18 mai 2014 at 6:08 pm
spune asta tuturor crestinilor implicati in politica si corupti pe parcurs!
nu ai inteles ce inseamna „calea ingusta”….
nu m-ar mira sa te increzi si in Evanghelia prosperitatii!
18 mai 2014 at 5:56 pm
Peter Costea are intentii bune si este foarte inteligent. Ce-o mai fi, Dumnezeu cu mila. Om trai si om vedea. Decat unu ca Cernea…..
18 mai 2014 at 6:10 pm
daca e sa luam dupa criteriile astea, MRU e mai bun! 😀
dar sa nu ne ambalam… Costea nu poae fi votat decat de clujeni… asa ca, spor la vot, clujenilor! :)))
18 mai 2014 at 11:53 pm
MRU e mai bun pentru tine pentru ca Manu a afirmat asta mai sus, in ideea in care nu ar vota pe un evanghelic pentru parlament. Nu cred ca e convingerea ta. Nu mi-au placut niciodata cei care ”repeta”, dand impresia ca mintea lor a ideologizat..
23 mai 2014 at 2:34 pm
De unde stiti ca poate fi votat doar la Cluj? Aveti vreo dovada legiutoare?
Buletinul de vot e identic in toata tara, din cate stiu eu.
18 mai 2014 at 7:14 pm
Reblogged this on Ungândbun.
18 mai 2014 at 7:35 pm
[…] Câteva observații cu privire la candidatura independentului Peter Costea la europarlamentare […]
18 mai 2014 at 7:35 pm
Emanuel, nu este vorba doar de faptul că „intenția contează” (felul în care pui problema sugerează că ești neinformat despre amplitudinea intelectuală și profesională a candidatului, ceea ce e o necesitate urgentă pentru mediul evanghelic, dar și pentru societatea românească / americană, și nu mă refer la faptul că nu ai fi citit minime informații despre el, ci că nu le-ai integrat într-o perspectivă matură și cu implicații concrete, ceea ce reproșez în astfel momente bloggerilor evanghelici pe care i-am apreciat public de atîtea ori – Teofil Stanciu, Dionis Bodiu, Emanuel Conțac), și nu e vorba AICI de creștini „implicați în politică și corupți pe parcurs”, cum ține să-și dea cu părerea Tim Dubhy (ale cărui comentarii sterile și ignobile sînt acceptate și aici cu atîta ușurință, acest fapt fiind un indicator despre nivelul mediocru de informație despre comentatorii din blogosfera evanghelică).
În cele din urmă, nu oamenii răi sînt responsabili de mediocritatea din mediul evanghelic românesc, ci voi, cei care ați dovedit că aveți aptitudini intelectuale și tehnice pentru comentarii pertinente, din perspectivă critică, despre fenomenele din mediul evanghelic, dar care în momente decisive alegeți comoditatea comentariului mediocru decît implicarea responsabilă, prin informare și dezbatere publică.
Am putut înțelege că fiecare persoană dintre sfînta treime blogoevanghelică are parcursul ei profesional, familial, social-cultural şi cea mai mare parte din timp şi energie este dedicată pe aceste direcţii. Dar asta nu mă obligă să trec cu vederea articolele și comentariile slabe pe care le produceți în anumite momente, cu încărcătură „politică”.
Numitorul comun pe care l-am remarcat în mai multe rînduri este faptul că nu vă faceți tema în ceea ce privește palierul pe care îl discutăm acum cu aceeași sîrguință cu care ați produs texte pentru cititorii v-au apreciat, ci ați mizat pe prestigiul pe care îl aveți deja.
Cui i s-a dat mult, i se cere mult.
De data aceasta, Teofil Stanciu a propus un text bun, Emanuel Conțac și Dionis Bodiu comentarii mediocre.
Teofil Stanciu nu doar că oferă criterii pe baza cărora evanghelicii români pot exclude lesne variantele imorale, ci și are propuneri pentru acest moment de cotitură.
Îmi exprim speranța că în viitor vom beneficia de și mai multe texte bune ale celor trei bloggeri de marcă ai blogosferei evanghelice românești, dar și că vom fi scutiți de unele puseuri pătrățoase (izvorîte din mentorat mănăstirean).
18 mai 2014 at 7:41 pm
Am avut ocazia să văd ceva din amplitudinea intelectuală a lui P. Costea în emisiunea Nașul, în care argumenta că pedeapsa capitală e ok invocând spusa lui Isus către tâlharul de pe cruce („Azi vei fi cu mine în rai”). Altminteri, cred că e un tip școlit și bine hârșâit în meandrele judiciare americane. Nu știu dacă și în cele ale politicii europene de nivel înalt.
Nu am pretenția că ce fac eu aici e analiză politică de mare finețe, așa că mai domol cu revendicările. 🙂
18 mai 2014 at 8:36 pm
1. Emanuel, faptul că mi-ai răspuns așa de repede la un text complex, este, iarăși, un semn de imaturitate. (Cel puțin de imaturitate relațională.)
2. Foarte rău că îmi dai exemplul cu emisiunea, un singur exemplu, foarte rău mai ales că și menționezi: „altminteri, cred că e un tip școlit și bine hârșâit în meandrele judiciare americane”. Aşadar, foloseşti un tertip prin apelarea la un exemplu secundar în detrimentul unui prestigiu pe care „tipul” şi-l merită, dar tu, ignorant evanghelic român, nu binevoiești să îl iei în considerare (pentru binele public).
Există disponible, printre alte înregistrări, pe YouTube un interviu de 35 de minute la Cireşarii TV şi o predică la o biserică penticostală, din care oricine își poate face o părere despre Peter Costea. Le-am ascultat în întregime. Nu mă aștept ca tu (sau Dyo) să faci un astfel de efort și să vorbești în cunoștință de cauză, nu după ce ai văzut tu la Nașul.
3. Discuția AICI nu era despre „analiză politică de mare finețe”, ţi-am spus și cu alte ocazii că eu sînt un „tip hîrșîit” în polemicile publice cu Pătrățosu de acum 6 ani (și cu alții, în ultimii ani pe Facebook), „polemicile” cu tine sînt doar simple exerciţii, nu ai energia, experienţa, timpul şi CHEFUL de a purta vreo polemică publică cu mine. Eu cred că ar trebui să ţii cont de faptul că nu mă bag în orice fel de polemică cu evanghelicii români. Unul dintre motive este că vreau să atrag atenția publică asupra amplitudinii unei persoane publice, nu să comentez aspecte secundare, și, mai ales, nu mă iau după nas(h)ul altuia…
4. Deşi titlul indică ar fi vorba despre candidatura lui „tipului” Peter Costa, că domn nu putem să-i spunem, nu-i aşa?, articolul tău nu este de fapt despre candidatura sa, ci despre alte chestiuni care țin de (in)cultura evanghelică.
Încă un articol de critică a evanghelicilor…
Folosești expresia „cei care îl susțin pe candidatul Peter Costea”, de parcă ar exista vreun grup compact de acest fel… Este evident că tu te gîndeşti la un grupuscul (pe care ții neapărat să-i iei la rost, s-a întors băietanul în sat de la studii și-i învață pe alții cum să facă nod la cravată), cum este la fel de evident că excluzi alte tipuri de evanghelici care îl vor vota pe Peter Costea (a folosi eticheta „susținători” e cam mult…).
Scrisorile de susținere sînt un mod NORMAL de acțiune în astfel de momente.
Nu doar că discreditezi un grup de pastori, dar discreditezi IDEEA de scrisoare de susținere.
Nu amintești nimic de recomandarea baptiștilor Gigi Cosman și Marius Cruceru, doară nu scrii doar pentru penticostali, scrii pentru evanghelici…
Cînd Richard Wurmbrand a fost votat la Mari Români, nu a fost votat doar de evanghelici, ci și de victimele politice ale închisorilor comuniste.
5. Faptul că bagi niște expresii (pe care unii le și înțelegem) nu este relevant în acest moment.
Acum nu sîntem interesați de inteligența și expertiza ta profesională (sau ca blogger), acum e importantă e inteligența ta relațională (unde eu, precum ai observat, te-am lăsat corigent), poziția ta publică ca intelectual implicat (care a ieșit, Doamne ajută-l și altădată!, din bibliotecă) și a comentat despre un fenomen public de interes major.
Ca la fiecare alegeri, oamenii sînt dezorientați.
Nu de astfel de grazeologii au nevoie acum: „Comunitatea evanghelică din România ar fi mai consecventă cu sine dacă nu ar pierde orientarea eshatologică (de tip paulin, nu isteric-dispensaționalist!)…”
Despre astea poţi să scrii în multe ocazii.
Dar de votat un europarlamentar îl votăm o dată la 5 ani!
Dacă „Evident, un europarlamentar creștin în plus nu strică”, de ce dracu nu îl susţii? Sau măcar să ne scutești 7 zile de astfel de comentarii care nu sînt lipsite de stupiditate…
6. Concluzi ta?
„În concluzie: ca evanghelici care vrem să propulsăm în „dregătorii” un om cu valori biblice ne aflăm fără suport neotestamentar, fiindcă NT provine dintr-un context social și politic diferit de cel în care ne aflăm noi.”
Poate că ai vrut să zici ceva, dar a ieșit altceva, de gen Tolba cu tîmpenii..
7. Încă un fel de concluzie: „Avem nevoie nu de mai multă mobilizare (…), ci de mai mult Duh.”
Wow, ce spirituală pare chestia asta. Ai stat mult să te gîndeşti?
Ca unul care am fost 3 ani consecutiv în grupul de organizare a Marșului pentru viață (cu partea de circulație a informațiilor pe Internet), pot să spun că EXACT de mobilizare avem nevoie. De SOLIDARITATE în anumite momente pentru anumite cauze.
Nu spunea oare Marius Cruceru că evanghelicii din Oradea iarăși s-au făcut de rușine că n-au ieșit să SUSȚINĂ Marșul pentru viață?
Și am o droaie de exemple, că doară nu stau toată ziua la computer, ci mă duc la destule evenimente și religioase și culturale.
Dar am destule de pe Internet…
8. Emanuel, mă gîndesc că îți aduci aminte de zicerile Anei Blandiana despre lipsa de solidaritate a românilor… În momentele decisive.
Mă rog ca Dumnezeu să vă ierte, bloggerilor cu renume și celor fără renume, lipsa de solidaritate, pasivitatea, aroganța intelectuală și lipsa de apetență pentru marile dureri ale congregațiilor evanghelice.
În cele din urmă, a fi evanghelic nu înseamnă să cunoști bine Biblia, ci să o pui în practică, puțintel cîte puțintel…
Na, că mi-a ieșit și mie un porumbel… (n-am găsit altă rimă…)
Mai știi, oi fi plin de Duh și nu m-am prins pînă acum?…
18 mai 2014 at 8:38 pm
Nu e nicio imaturitate, dom’le! Am mâine de predat 6 ore și de făcut două lecții la ebraică pentru marți, la NEC, plus de tradus un Psalm tot din ebraică. Ce crezi, că ebraica se învață stând la palavre?
18 mai 2014 at 8:48 pm
După ce am citit tot comentariul: Dom’le, ce ai cu mine și cu viața mea? Eu sunt un pârlit de profesoraș care își tocește coatele prin biblioteci. Dă-mi voie să exist, să respir și să scriu ce socot de cuviință. Nu mă pune să mă încolonez în programul tău de solidaritate politică și socială.
Da, îl voi vota probabil pe P. Costea. Nu cred că are șanse reale, dar cred că merită sprijinit. Nu ca să facă marea cu sarea în Parlament, ci ca să fie o voce în opoziție.
18 mai 2014 at 9:45 pm
Alin, te dezamăgesc, dar eu l-am ascultat pe P. Costea și mi se pare destul de supțirel în idei și în exprimarea lor. Însă e ok pentru Parlament, e mai bun decât majoritatea celor care ne-au reprezentat până acum acolo.
18 mai 2014 at 8:03 pm
ca ajunsei si matale reper si nu stiam!
Ati invatat sa vb frumos? ca pe facebook v-ati dat rau in stamba!
18 mai 2014 at 8:51 pm
Tim Dubhy e un tinerel care nu prea știe etapele mele de dat în stambă!…
Prima dată m-am dat în stambă pe grupul de discuții Masa Roundă a lui Iosif Țon. Drept pentru care am fost dat afară (împreună cu alți indezirabili).
A doua oară m-am dat în stambă pe blogul (1 și 2) lui Marius Cruceru, care, pur și simplu, nu știa cum să procedeze cu mine – ba nu mi-a afișat cometariile, ba le-a afișat, iar apoi m-a pus la index din nou (nu înainte de a scrie un articol pozitiv despre mine, cică așa i-a zis Dumnezeu).
Așa că dacă Tim Dubhy a dat de mine pe Facebook (într-un mod surprinzător), aceasta nu e decît a treia etapă.
Nu mai amintesc modul în care am intervenit public la o întrunire a Străjerilor, sau la Biserica Providența din Oradea, în timpul unei întîlniri publice de duminică (și m-am adresat celor prezenți timp de 10 minute) sau la Conferința Peniel de la Sala Sporturilor, luîndu-i la rost (fără a avea microfon) pe tinerii care făceau gălăgie.
Și cînd te gîndești că am suflet de artist, aș sta mai bine să scriu poezii (mediocre, dar interesante) și să compun piese muzicale (mediocre, dar interesante)…
Uite în ce situații ne aduce Dumnezeu…
Nici Wurmbrand, sosit în America, n-a știut ce destin va avea, cînd le-a zis unora de la o întrunire publică despre socialism / comunism: Eu sînt doctor în comunism, vă spun eu ce înseamnă comunism. Și le-a arătat rănile torturilor din închisoare…
Apoi a fost chemat, ca doctor în comunism, la o comisie a Congresului american…
Epistolă vie…
18 mai 2014 at 8:53 pm
Fără supărare, dar corect este: „drept care”, nu „drept pentru care”.
19 mai 2014 at 8:45 am
cam lung carnat… oricum asta nu te scoate….
tu pe mine nu ma stii si nici despre mine..
[…]
Vaisamar: comentariul dvs. a fost moderat. Vă rog să vă păstrați la subiect și să nu lansați atacuri la persoană.
21 mai 2014 at 10:44 am
Nu am vazut comentariul acesta pina acum dar ma tem ca Alin Cristea are dreptate cand se refera la mentorat si ma tem ca nu sutnem pe cale buna pentru ca miine vom ajunge sa demolam tot ce este crestin si sa devenim promotorii ai Islamului. Pe acestia ii invit sa faca un stagiu de viata in Pakistan sau Afganistan. Se vor pocai poate atunci.
21 mai 2014 at 2:14 pm
Nu am avut acces la computer până acum.
18 mai 2014 at 9:06 pm
Emanuel, pentru mine e clar că nu ai CITIT tot comentariul meu, adică ai ocolit tocmai SPIRITUL din slovele mele, din moment ce STRIGI: „Dom’le, ce ai cu mine și cu viața mea? Eu sunt un pârlit de profesoraș care își tocește coatele prin biblioteci. Dă-mi voie să exist, să respir și să scriu ce socot de cuviință. Nu mă pune să mă încolonez în programul tău de solidaritate politică și socială.”
Ce am cu tine ar trebui să fie evident de la alte astfel de comentarii ale mele din ultimii ani pe blogul tău, EXACT ce am cu Teofil Stanciu (şi Donis Bodiu): Cui li se dă mult, li se cere mult.
EXACT asta vă cer: SOLIDARITATE.
Sau, măcar, cuvinte mai echilibrate atunci cînd abordați astfel de chestiuni nu doar sensibile, ci de interes național.
Nu i-am cerut lui Teofil Stanciu să se implice în nu știu ce acțiuni publice, dar mi-am exprimat dorința în mod public și personal ca activitatea lui prin articolele BUNE pe care le scrie să fie REALȚIONATĂ cu activitatea altora care nu scriu articole dar sînt implicați în diverse acțiuni publice.
Hm… Îmi scrii, după toate astea: „Nu e nicio imaturitate, dom’le! Am mâine de predat 6 ore și de făcut două lecții la ebraică pentru marți, la NEC, plus de tradus un Psalm tot din ebraică. Ce crezi, că ebraica se învață stând la palavre?”…?
Mă mai și jignești?
Ce, eu am stat la palavre?…
Ce interesant, cînd îți expui tu elucubrațiile intelectualiste, atunci nu sînt palavre… Dar cînd vreunul stă O ORĂ să-ți abordeze critic chestiunile pe care le pui în public, atunci, hop, îți aduci aminte de obligațiile profesionale…
DE CE, dacă știai că ești ocupat (și eu nu știu mulți oameni atît de ocupați ca tine), nu te-ai abținut să scrii un astfel de articol?
La ce te așteptai, să nu ai comentarii CONSISTENTE la așa ceva?
Vrei să-ți spun eu cîte „îndatoriri de serviciu” am?
Păi nu ți-ar ajunge noaptea asta să le citești, darămite să le îngurgitezi…
Zici că ești „un pârlit de profesoraș”?…
Așa vrei să mă refer în continuare la tine?…
Ești pîrlit numai cînd îți convine ție!…
Ce vreau eu a vrut și Kennedy: Nu doar ce îți poate oferi patria ție, ci ce îi poți oferi tu patriei!
Același,
Alin Cristea, Mogulul blogosferei evanghelice (ceilalți trei, din motive diverse, au dat bir cu fugiții)
19 mai 2014 at 11:17 am
aici ai aratat cat de […]
_______________________________________________________
Vaisamar: Comentariul dvs. a fost moderat.
18 mai 2014 at 9:20 pm
Temerile mele cu privire la candidatura lui Peter Costea sunt cam aceleași. Chiar dacă susține unele valori pe care le împărtășesc, pachetul pe care îl prezintă nu simt că mă reprezintă. În eventualitatea în care ar fi ales, șansele de a aduce servicii mișcării evanghelice dintr-o astfel de poziție sunt la fel de mari ca șansele de a-i aduce deservicii… Agenda de tip American Right Wing preluată necritic și confuzia categorială de tip „programul meu politic este Evanghelia” sunt combinația letală care ar otrăvi orice demers cu șanse de a produce efecte practice pozitive la Bruxelles.
Există deja o mișcare creștină evanghelică europeană de la care ar avea multe de învățat, dacă i-ar permite poziția ideologică…
18 mai 2014 at 9:44 pm
În momentul de față contează mai puțin temerile lui Emanuel Conțac (care deja a zis că nu strică să mai fie încă un europarlamentar creștin în plus) sau ale lui Daniel Bulzan, ci CARE sînt propunerile lor.
Vrem-nu vrem, că ne place sau nu ne place, mai avem cîteva zile în care evanghelicii români trebuie să se hotărască pe cine votează, dacă nu cumva preferă comoditatea de a cînta la cor sau la fanfară incomodității de a merge la vot și a vota pe cineva care, ca să vezi, nu simt că îi reprezintă…
Bun venit în mijlocul vieții!…
Unde există o droaie de șefi incompetenți (și aroganți), și pastori la fel…
Iarăși, că ne place sau nu, enoriașii evanghelici așteaptă semnale de diverși factori de influență, dintre care cei mai importanți sînt pastorii!
Care, nu-i așa?, sînt bîtă în ceea ce privește cultura politică, financiară, muzicală, dar îi călăuzește Duhul Sfînt și prin astfel de incoveniente ale vieții…
În decembrie 2009: Pătrățosu și Rotundu votează Traian Băsescu.
Ce, l-au votat pe Băsescu pentru că simțeau că îi… reprezintă?
Daniel Bulzan introduce un parametru foarte periculos în momente ca acestea…
Nu în astfel de momente ar trebui să se discute despre reprezentativitate…
În astfel de momente ar trebui să se discute despre RESPONSABILITATE!
Pocăiții au ajuns să fie mai iresponsabili la vot decît în vremea lui Ceașescu: atunci știai clar pe cine TREBUIE să votezi, acum pocăiții parcă sînt niște bețivi: Eu cu cine votez?…
Daniel Bulzan mai introduce un parametru: „mișcare creștină evanghelică europeană”…
Acum? Tocmai acum?
Și care sînt mijloacele prin care evanghelicii români iau la cunoștință despre această mișcare? Și UNDE se pot face dezbateri?
Că evanghelicii români nu au o revistă!…
Daniel Bulzan a irosit o astfel de șansă cu ani în urmă…
Atunci am lansat eu revista electronică confesional@, la început un banal email, iar de-a lungul anilor un reper în mediul evanghelic românesc. (În 2007 Daniel Bulzan mă numea „Cel mai cu vechime jurnalist evanghelic în spaţiul virtual”).
Nu resping standardele propuse de Emanuel Conțac și Daniel Bulzan, dar sînt uimit de lipsa lor de discernămînt de a le aduce în discuție într-un astfel de moment delicat, decisiv, în care ar trebui să fie prioritare Responsabilitatea și Solidaritatea.
18 mai 2014 at 9:21 pm
Nu am timp sa citesc comentariile dar mi se pare ca textul in sine prezinta niste incoerente. Nu vad de ce intr-o lume pe care o nuimiti pluralista nu este loc pentru Crestinism si nu vad de ce trebuie sa trec pe la Constantin, si ar fi bine sa definim ce vrem sa spunem acolo pentru ca interpretarile sunt multiple si nu putine demagogice, etapele urmatoare trecand pe la Reforma etc. Cred ca este loc pentru Crestinism si crestini in parlamentul european si de fapt am participat la o conferinta in care interlocutori isi prezentau fara ezitarea apartenenta religioasa si cel care a reprezentat pe tinerii Crestini in parlamentul european a fost chiar de admirat in felul in care si-a prezentat convingerile. Si apoi ce numim Crestinism evanghelic, poate fi si Chrestinism neevanghelic si daca da ce il face Chrestina alors?
18 mai 2014 at 9:24 pm
Evident că într-o lume pluralistă este loc pentru creștinism.
Creștinismul poate fi de multe feluri: catolic, ortodox, luteran, reformat (calvin), baptist, penticostal etc.
Ce vreau să spun este că în lumea pluralistă în care trăim, celelalte forțe politice nu vor permite ca oamenii politici creștini să facă o agendă politică, fiindcă suntem minoritari.
19 mai 2014 at 10:30 am
In primul rind, Crestinismul in sine nu are o agenda politica deci mi se pare ca abordarea e gresita de le depart in ciuda calificativului de excelent pe care il da mai sus o persoana. Nu inseamna insa ca intre politicien, sau in plitica, nu este loc pentru crestini si ma tem ca aici incurcam borcanele. Pe de o parte un politician crestin nu trebuie sa aiba pretentii de a aduce Imparatia lui Dumnezeu, pe de alta parte noi nu trebuie sa credem ca un politician de nuanta crestina nu poate avea o influenta pozitiva, pro crestina in politica. Traind intr-o lume mult mai pluralista, sigur depinde de definitia pe care o dam termenului, decit cea din Romania, pot sa spun cu certitudine ca vocile crestinilor sunt absolut necesare.
Iar despre Chrestinism sigur este de nuante, si vad ca ne place sa avem dpretate si cand am grestit, el nu poate fi Chrestinism decit daca este evanghelic, deci la cuvintul evanghelic in sine ma refeream si la maniera gresita in care este prea adesea folosit.
21 mai 2014 at 10:46 am
Este nevoie sa crestinismul sa faca o agenda politica sau este nevoie ca el sa se exprime si sa aduca lumina pe care a adus-o intotdeauna pentru ca Crestinismul este le batisseur de l’Europe,je veux dire de la civilisation occidentale.
18 mai 2014 at 9:57 pm
Dyo: Alin, te dezamăgesc, dar eu l-am ascultat pe P. Costea și mi se pare destul de supțirel în idei și în exprimarea lor. Însă e ok pentru Parlament, e mai bun decât majoritatea celor care ne-au reprezentat până acum acolo.
Dyo, replica ta e plină de ambiguități:
a). Nu ai indicat ce ai ascultat și cît.
b). Nu ai indicat în ce constă slăbiciunea ideilor și exprimarea lor, dar nici care ar fi punctele TARI și partea din exprimare care merită luată în seamă.
c). E mai bun decît MAJORITATEA?
Păi dacă e mai bun decît majoritatea, atunci ce tot discutăm?
Să-l votăm și să discutăm după aceea, dacă am discutat pînă acum…
Chiar nu vă interesează în ce Românie și în ce Europă vor crește copiii voștri?
Emanuel, hai, fă-ți datoria și umple de copii inteligenți patria…
Pentru asta, mai întîi trebuie să-i ștergi la fund…
18 mai 2014 at 10:00 pm
Erată: Dacă NU am discutat pînă acum.
19 mai 2014 at 8:46 am
Alinus, fa tu campanie, ca de asta esti bun! :)))
19 mai 2014 at 10:23 am
Eu sint DUMNEAVOASTRA.
Dar, desigur, dacă administratorul blogului îl menționează pe domnul Peter Costea cu apelativul „tipul”, ce mare lucru ca un comentator precum Tim Dubhy să mi se adreseze la per tu…
18 mai 2014 at 10:14 pm
Cu alte cuvinte:
Politica e mizerabila. E bine sa votam. Nu si sa candidam. Deci e bine sa votam dar nu pe ai nostrii (daca cumva candideazaa totusi) ci pe altii, ca noi sa nu ne manjim. Sau, stai.. e ok sa votam si pe ai nostri dar nu e deloc bine sa ne mobilizam…!?
Cam intortocheat pentru mine. :)) Ori, nu?
18 mai 2014 at 10:16 pm
Vă simțiți „mobilizat” de acest articol? 🙂
Cine a spus că dialectica e treabă ușoară?
Citiți-mă cu atenție! Nu am spus că nu e bine să candidăm!
18 mai 2014 at 10:42 pm
Nu. 🙂
Ma bucur ca sunt „doar” in pozitia de comentator de comentator. 🙂
Oh, asa am inteles. Pai, asa.. fara „suport neotestamentar” cum Doamne sa mai candidam sau sa ne mobilizam pentru un candidat? Ma gandesc acum daca nu cumva, in aceeasi logica trebuie tratat si votatul..
Sincer, l-as fi votat dar la sansele care le are consider mai degraba o alta optiune. Trebuie sa aiba 3% deci minim 170000. Daca nu reuseste sa treaca pragul acesta electoral, atunci voturile stranse de el se vor redistribui proportional in beneficiul partidelor care au trecut pragul si deci partidelor cu cele mai multe voturi, adica tocmai unde nu vreau deloc sa ajunga. :)) Stiti bine ce zic..
18 mai 2014 at 11:49 pm
Dvs. faceți tot ce faceți numai dacă aveți suport neotestamentar? Presupun că zburați cu avionul chiar dacă nu aveți suport biblic pentru asta.
19 mai 2014 at 11:29 am
În România nu este doar o criză a finanțelor, ci și o criză a speranțelor.
Din 1990 pînă în prezent, participarea la vot a scăzut de la 85% la 40%.
Calculul voturilor e necesar, dar mult mai necesară, cel puțin în România, e infuzia de speranță.
Din perspectivă metafizică, nici un eveniment nu are doar un fel de semnificație – pozitivă SAU negativă. Dumnezeu e un mult mai bun contabil decît noi, dar, MAI ALES, un mult mai bun OLAR decît oricare dintre noi.
Richard Wurmbrand a stat 14 ani în închisoare.
El scrie: „Să fi stat cu anii în închisoare nu e nenorocire. Dar este o nenorocire să fi stat ani lungi în închisoare și să nu fi învățat din asta.”
Chestiunea de prim rang nu este calculul voturilor, nici măcar succesul cuiva care este votat de evanghelici.
Chestiunea de prim rang este dacă evanghelicii au învăţat ceva din ASTA.
Pînă acum, e clar că nu.
Doar cîțiva, pe ici pe colo, mai stau cu capul ridicat, în Numele lui Dumnezeu, în fața căruia ar trebui să se plece orice genunchi.
19 mai 2014 at 11:21 am
Clișeul „politica e mizerabilă” nu este doar unul steril, ci și unul lipsit de speranță.
Slavă Domnului că au existat atîția oameni și atîtea instituții care s-au implicat în chestiuni de politică / administrație astfel încît au existat rezultate reale nu doar în cartier sau în județ, ci la scară națională, continentală și planetară.
Am putea zice: „Viața e mizerabilă.” Nu trebuie să facem o droaie de compromisuri (compromisul nu are doar conotație negativă) pînă și în familie? Sau MAI ALES în familie? Asta înseamnă că familia sau viața e mizerabilă? Doar pentru unii…
Alții învață (toată viață) cum să se înțeleagă cu vecinii, cu soacra, cu pastorul, cu polițistul de sector, cu contabilul și așa mai departe.
Ba chiar inventează și chestii de inginerie socială / politică…
23 mai 2014 at 10:48 am
Emanuel nu stiu care te asteptai sa fie reactia celorlalti la acest articol, dar nu cred ca ar trebui sa te mire ca efectul a fost unul descurajator in privinta votarii lui Costea. Nu il cunosc aproape deloc, doar din auzite stiu ca e evanghelic si ca e un crestin autentic. Pentru mine insa e aproape suficient ca sa il votez şi asta pentru ca i-am cunoscut pe oponentii lui activand in ultimii ani. Deşi imi inchipui ca omul nu e perfect cred insa ca nu el era cel care avea nevoie de critica acum. Desi cred ca nu asta ai intentionat, totusi ai descurajat pe multi sa mai voteze cu el. Bineinteles ca nu e un mesia , Doamne fereste; dar daca pe el nu, atunci pe cine din cei pe care i-am vazut azi dimimineata pe afisele electorale? Cu toata subtirimea lui intelectuală, daca e un om de buna credinta si e si crestin cred ca e suficient! E ata de rara buna credinta in politica noastra incat cred ca e un moft atunci cand pe langa ea mai pretindem si altceva de la un nou candidat. Cred ca criteriul principal trebuie sa fie caracterul. Iar in politica noastra un caracter bun e atat de rar …Din cate inteleg omul nu e atat de popular si cunoscut. Astfel ca probabil mizeaza in cea mai mare parte pe votul evanghelicilor.
23 mai 2014 at 10:51 am
Nu cred că i-am descurajat pe cei care oricum nu ar fi votat cu el. Impresia mea e că articolul meu surprinde și exprimă ceea ce mulți oameni oricum aveau aceste dubii. Așa cum am mai spus, îl voi vota pe Peter Costea.
Critica mea nu este față de Peter Costea în sine, ci față de un tip de gândire ușor naiv pentru Europa sec. XXI.
23 mai 2014 at 11:05 am
care dupa cum am subliniat si eu e un fel de „pm laudat”
ar trebui sa invatam din proverbele noastre, ca de pilda din cel ce spune „La pomul laudat, sa nu te duci cu sacul!”
Mie deja imi este mila de Peter Costea, care in esenta nu stie in ce se baga, are vise mari, dar profestesc de pe acum ca „se va intoace cu coada intre picioare”….deoarece se baga in viitorul imperiu anticristic!
23 mai 2014 at 11:25 am
De unde scoți teoriile astea „anticristice”? Sunt foarte curios ce literatură apocaliptică citești de vii cu astfel de teorii. Și cum ai ajuns tu la concluzia că eshatologia penticostală îl are în centru pe Antihrist?
23 mai 2014 at 11:42 am
Totusi ai aruncat samanta indoielii in unii care nu sunt decisi 😉 Bineinteles ca ai tot dreptul si ca ai si dreptate pe fond in ce scrii. NUmai ca mi-am dat seama ca si tu insuti il vei vota tot pe el si ca intentia ta nu a fost de a descuraja ,,electoratul”; totusi cred ca pe alocuri efectul a fost acesta. Dar nu vom da vina pe tine daca nu iese 😉 Numai ca, asa cum scria si Alin Cristea, trebuie sa iti asumi statutul de vector de opinie cu acest blog si un astfel de articol scris cu doua zile inainte de vot cantareste mult.
23 mai 2014 at 11:55 am
De parcă n-ați ști că „telectualii” sunt mici vanitoși, îmi fluturați pe sub nas remarci măgulitoare! 🙂
23 mai 2014 at 12:06 pm
iar nu ai proprietatea termenilor…:)
in escatologia penticostala, Anticrist NU E IN CENTRU, dar vb de imparatia lui… Hristos e in centru!!!
Cunosc escatologia penticostala f bine, deoarece se aseaana cu a mea in multe puncte… stiu parerile voastre…din tratate, din predici sustinute de oameni de frunte (multi admirabili si bine documentati!)
se pare ca tu, insa, nu mai subscrii la escatologia lor! 🙂
23 mai 2014 at 12:14 pm
Cred că nu știi ce înseamnă „proprietatea termenilor”, dar îți place sintagma pentru că sună bine…
Dacă fac o simplă numărătoare a referirilor la Anticrist din comentariile tale, aș spune că Anticrist e în centrul eshatologiei tale. Teoretic zici tu că e Hristos, dar când te apuci să „votezi” (fiecare mențiune fiind un vot), tot Anticrist iese detașat. Ai patru referiri la Anticrist în 4 comentarii distincte și nicio referire la Hristos! 🙂
Care sunt tratatele și predicile la care te referi?
23 mai 2014 at 12:21 pm
Apropo: dă-mi voie să-ți ilustrez obsesia ta față de Anticrist cu pasajele următoare:
„unde ma pui ca din acea jalnica politica va iesi Anticristul! Unde mai pui ca mai toti crestinii din politica s-au corupt!”
„se stie ca Anticristul va fi conducatorul Imperiului Roman renascut…..imperiu care este pe vatra Europei…”
„Mie deja imi este mila de Peter Costea, care in esenta nu stie in ce se baga, are vise mari, dar profestesc de pe acum ca “se va intoace cu coada intre picioare”….deoarece se baga in viitorul imperiu anticristic!”
„Si oare de ce Anticristul va avea succes in conducerea UE???”
23 mai 2014 at 12:36 pm
of….ce le mai cotesti..dar oricum da cu rest..:)
daca apare Anticrist in postarile mele este ptr ca el chiar va avea legatura cu UE (ca si conducator european si apoi mondial), nu Hristos, care va fi Imparatul Imparatiei Sale mileniale!
nu poti sa nu vb de el, ptr ca va fi vorba de el in aceasta ecuatie!
e un personaj negativ, dar proeminent!
nu amestec pe Hristos in sistemul lumii cu caracter anticristic, si care il va avea ca si cap al ei! 🙂
Luigi Mitoi, Trandafir Sandru (Doctrinele biblice), sunt mai ascultati si cititi de mine..astia imi vin acum in minte
de altfel, niste lideri penticostali se plangeau ca nu prea sunt tratete de teologie proprii la penticostali, asa ca vor trebui elaborate!
23 mai 2014 at 12:48 pm
Unde găsești tu în Scriptură că Anticrist are legătură cu UE?
Ia prezintă-ne și nouă ecuația, să vedem cum arată.
Văd că e proeminent! Chiar foarte proeminent!
23 mai 2014 at 2:05 pm
asa cum esti „harsait” in ebraica si greaca (dpv filologic, mai ales!0 (ceea ce respect!), asa si eu sunt „harsait” de cativa ani in profetii si escatologie (si am scris ata de mult pe tema asta, ca mi s-a acrit!)…imb
am vrut la un moment dat sa schcumva escatologia mea, dar mereu a dat cu rest, si ce am invatat eu se cam potriveste si cu vremurile pe care le traim!
recunosc ca pe la inceputuri am fost fascinat de Anticrist, si i-am alocat mult timp (asa ca cunosc mai toate teoriile despre identitatea nationala a sa, provenienta sa, lucrarea sa, caderea sa!)…. dar, mi-am dat seama ca ma canalzam gresit! asa ca am inclinat mai mult spre Cristologie, ulterior!
sunt constient ca vor fi si multe surprize…ma astept chiar ca multe sa fie altfel decat am invatat (intr-un fel mi-as dori sa fie cumva altfel!)…
numai ca daca vei analiza fff bine profetiile si istoria Imperiilor care s-au succedat si unul care va mai urma , ranescaut pe ruinele ultimului 9respectiv cel roman!), iarasi se asambleaza puzzle-ul!
in fine, Anticristul are mai multe denumiri in VT (profetii) si NT (icrist ar araepistole si Apocalipsa)…. (denumiriea Anticrist arata in esenta opunerea sa lui cristos, spiritul de care va fi insuflat)
dar, studiaza fff atent Daniel si Apocalipsa, istoriile Imperiilor antice (babilonian, medo-persan, greco-macedonean, roman) si Confederatia de 1o Imparatii, renascuta din Imperiul roman (se potriveste extrem de bine cu ce va deveni UE)…
stiu ca teoriile astea sunt deja harsaite si par de domeniul fantasticului, dar merita sa nu le ignori! ca surpirze vor mai fi, e fff posibil!
mi-am racit gura de pomana pana acum… nu mai are rost… eu stiu ce am studiat temeinic…. si mai stiu ca nu e litera de lege, dar poate fi orientativ!
‘om trai si ‘om vedea!
Insa nu se poate contesta realitatea politicii duse de UE, care pare ca e unsa cu miere, dar e ca o fiara care va ingiti pe multi!
(prin 2000, intr-un revelion, lucrand la redactarea unui curs pe Zaharia, despre A DOUA VEDENIE – „CELE PATRU COARNE ŞI CEI PATRU FIERARI” – pe scurt, incercarile de restaurarea vechiului Imperiu Roman…am facut-o cu istoria in mana!)
voi posta intr-un alt comentariu…un carnat mai lung, destul de elocvent (dar o parte dintr-o sectiune a cartii Zaharia, la care am trudit ceva in acea vreme!)
ca le veti cerde povesti, asta e deziia voastra!
23 mai 2014 at 2:30 pm
scuze mancarea de litere sau omiterea lor… e de la tasta laptopului, care imi face mari probleme…si cum tastez repede si vreau sa economisesc timp pretios, nu intotdeauna reusesc sa corectez!
19 mai 2014 at 12:02 am
Ma tem ca dl. Costea nu se va regasi in mediul politic european si (in cazul in care reuseste) discursul dumnealui va fi privit cu abordarea specifica parlamentarilor de pe Batranul Continent.
Ma intreb insa carui grup politic va smulge dl Costea voturi? Pareri?
19 mai 2014 at 12:24 am
E bine ca se dezbat diversele aspecte si implicatii ale candidaturii lui Peter Costea. Consider ca e bine ca ai ales sa scrii si un comentariu pe aceasta tema plecand si de la scrisoarea de sustinere asumata public de mai multi lideri din spatiul evanghelic romanesc. Desi apreciez candidatura domnului Costea nu ma regasesc in ethos-ul si paradigma reactiva a respectivei scrisori.
Nici nu pot spune ca ma regasesc in pozitionarea pe care ti-o asumi prin aceasta postare. Cred ca e util sa ne gandim la unele din intrebarile pe care le ridici, e sanatos sa luam in considerare contextul istoric si european mai larg si e bine sa facem si observatii punctuale (de exemplu, si mie mi se pare inadecvata si generatoare de confuzii expresia „pentru o Europa crestina”). In acelasi timp, cred ca anumite afirmatii si interpretari din postare au si alte posibile variante de abordare, atat prin lentila Scripturii, cat si din domeniul practic.
Imparatia lui Dumnezeu vestita si asumata de Domnul Isus in lucrarea Sa de pe Pamant este una care cuprinde „tensiuni” si paradoxuri. Sunt multe de spus aici, dar pentru ca nu e nici spatiul si nici timpul o sa mentionez doar cateva. 1. Caracterul de „deja si nu inca” al Imparatiei in aceasta etapa. Cu siguranta ca noi trebuie sa asteptam si sa cautam dimensiunea eshatologica a Imparatiei, dar nu putem neglija timpul prezent (rol, scop, misiune) de viata in Imparatie si de aducere a lucrurilor in asemanare si concordanta cu Voia lui Dumnezeu. 2. Caracterul dual al cetateniei noastre. Cetateni ai „cerului” (patria noastra nu e de aici), dar si de cetateni ai locului fizic, imediat in care Dumnezeu ne-a asezat. 3. Faptul ca suntem in asteptarea „patriei ceresti” nu schimba chemarea/responsabilitatea de a fi „lumina lumii si sarea pamantului”.
Referintele si intamplarile istorice la care faci referire in postarea ta sunt necesare pentru a ne ajuta sa evitam „capcanele” in care uneori crestinii (chiar si motivati de intentii bune) au cazut atunci cand au interactionat in spatiul public/politic in care traiau. E drept ca uneori crestinii (mai ales prin formele institutionale de exprimare religioasa) au cautat sa castige „puterea” pentru a-si avansa o agenda ingusta in loc sa foloseasca puterea si resursele pe care le au pentru a iubi semenii in spiritul Evangheliei. Dar atunci cand ne implicam (din perspectiva crestina) in viata cetatii (politica, sociala, academica, culturala) nu suntem sub blestemul de a repeta greselile altora, ci putem fi parte din „ghiveci” fara a ne dilua valorile si convingerile. Faptul ca multi din „politicienii” romani (si nu numai) care s-au implicat in politica activa au generat multe dezamagiri si rateuri nu e un indicator al unei „gandiri teologice” care nu ne ingaduie implicare, ci mai degraba indica slabiciuni in ce priveste caracterul, paradigma, motivatia si contextul pe care s-au bazat aceste „cariere” politice.
E o atentionare utila aceea de „a nu reduce Evanghelia la activism politic”, dar in acelasi timp nu cred ca „mobilizarea civica (nu doar de ordin politic)” si „nevoia de a avea mai mult Duh” s-ar afla in competitie sau incompatibilitate. In aceste deziderate consider ca suntem intr-o paradigma de „și/și” si nu de „ori/ori”.
Dupa cum bine stii, si eu am retineri fata de stilistica campaniei purtata de Peter Costea si de unii din sustinatorii lui, dar – la fel ca si tine – pot vedea si „partea plina a paharului” legata de acest demers politic plecat de la valori crestine. Moderatia si credinta nu se exclud, ci chiar pot lucra bine impreuna. Cel mai probabil voi vota pentru Peter Costea, desi asteptarile mele legate de succesul sau electoral si politic sunt ponderate.
Indiferent de scorul pe care il va obtine Peter Costea la alegerile europarlamentare din 25 mai cred si sper ca mai multi lideri crestini (nu doar din spatiul evanghelic) vor medita si vor invata cate ceva din aceasta campanie.
PS. Poate daca scriam acest comentariu la o ora mai adecvata – si nu la 1 AM – as fi reusit sa fiu si mai clar in aceste randuri. Multumesc pentru intelegere. 😉
19 mai 2014 at 12:36 am
E corect (civic, crestineste, biblic, dupa voia Domnului) sa mergem la vot, sau nu?
Daca nu, atunci sa nu mergem. Si daca totusi mergem, va fi un pacat mare? De ce mare? Pai, uite asa, ca oricum facem noi o diferentiere a pacatelor. Unii se cearta ca tatele pe blogul asta, dar probabil ca asta nu-i pacat. Pai, atunci, nu cred ca e pacat nici sa mergem la vot. A, scuze, nu despre pacatul de a merge la vot era vorba, ci despre cel de a-l alege pe Costea. Mda.
Iar daca trebuie sa merg la vot, ca un cetatean adevarat, dar si ca un crestin adevarat, interesat in mod normal de lumea in care ne cresc copiii, desigur, pana cand Domnul ne va da o alta lume, atunci sa ma duc.
Iar daca ma duc la vot, pe cine e mai corect sa votez? Pe unul de-al lor, sau pe unul de-al nostru? Desigur, si Costea va avea salariu de europarlamentar, dar macar ma ”amageste” cu un slogan care imi place, care mi se potriveste, in care cred. Si imi place pentru ca face referire la ceea ce cred: ”Lumina lumineaza in intuneric, si intunericul n-a biruit-o!” (sau asa am eu impresia, ca un plafonat necitit ce sunt) Iar asta e valabil nu doar cu privire la vremea de dupa venirea Domnului, ci mai ales pana cand El se va intoarce. Cat suntem pe Pamant, suntem chemati sa raspandim Lumina. Dar unde, daca nu in intuneric. Unde daca nu in cel mai adanc intuneric? Mai bine asa decat sa ne tot stralucim in ochi unii altora, sa ne orbim unii pe altii, sa ne conducem orbi pe orbi……
Eu merg la vot, si votez pe cine vreau. Nu Costea va lumina pentru mine sau in locul meu, ci eu voi lumina prin ceea ce fac (a nu-mi fi considerat ca grandomanie). Costea se va reprezenta pe el, dar si pe mine, pe noi, pe voi, pe toti cei care inca suntem constienti ca suntem datori sa promovam valorile lui Hristos (ale Scripturii) in lume (sa nu stam acum sa definim ce inseamna valoare in termenii fiecaruia), de dragul pastrarii mantuirii noastre, si de dragul castigarii mantuirii pentru cei pierduti in intunericul ideologiei europene.
Mai bine va rugati sa nu va citeasca prea multi comentariile.
Mai bine va rugati pentru Oltenia si pentru Dobrogea, voi cei de prin vest si de prin nord, voi cei care credeti ca cearta de cuvinte destepte inseamna mult. Este minunat sa avem teologi ca voi (unii dintre voi) in tara asta, si ma rog pentru o profunzime tot mai mare a teologiei voastre (si sa ramana si biblica), dar este si mai minunat sa avem oameni care sunt gata sa actioneze atunci cand trebuie actionat. Putem vorbi si cu arma in mana. Unii cu trompeta, altii cu sabia. Macar sa luptam.
Sper ca nu v-am suparat.
Inca ceva: nu ne credem manipulati, ci stim ca este timpul nostru, generatia noastra, nu doar sa vorbim, ci si sa facem pasi. Iar daca Domnul va vrea, va fi cum va vrea El. Si daca nu ne-am trezit prea de dimineata, macar sa ne miscam. Nu cine se trezeste de dimineata ajunge departe, ci cel care se si misca din loc. Vorbim, vorbim, dar ce facem pana la urma? Cred ca oamenii simpli ca mine asta asteapta de la domniile voastre elevate: o lumina asupra a ceea ce este corect sa faca. Iar daca va si aud (va citesc) ca mergeti sa-l votati pe Costea, pentru ei este suficient. Suficient ”de bine”. Si nu cred ca sunteti chemati doar sa va elevati, ci si sa dati un ton. Unul bun.
Fiti binecuvantati!
19 mai 2014 at 10:27 am
Emanuel, ai permis să apară AICI un fenomen trist din blogosfera evanghelică: Mahalaua Evanghelică:
Tim Dubhy: „pe Facebook ai aratat cat de prost crescut poti fi prin limbajul tau de mahala si prin pretentiile tale de doi lei… plus ca faci atac la persoana in mod dur…respectul se cast.iga, nu se cerseste, apropo!
Te-ai luat de Emanuel ca e biet profesoras, dar tu ce esti?
m-am saturat de “repere” ca tine, cu viata familiala facuta vraiste!
ptr cultura ta generala, epistola ta vie nici macar nu m-am ostenit sa o citesc… prea miroase a…..”
Eu nu m-am luat de tine că ești un biet profesoraș, ci TU ai făcut pe pîrlitul.
Așadar, nu e vorba doar de dezinformare, de jigniri, ci de MINCIUNĂ.
Dacă în 24 de ore nu îţi ceri scuze publice pentru ce ai permis să apară aici la adresa persoanei mele (sau \la adresa oricărei alte persoane), te voi sancționa public 24 de LUNI.
19 mai 2014 at 11:13 am
ceri cam multe […]
Vaisamar: până la temperarea tonului, comentariile dvs. vor fi moderate.
19 mai 2014 at 12:52 pm
k…dar Alin a inceput cu jignirele, daca esti atent…
Vaisamar: Vă rog să vă concentrați la subiectul postării, nu la chestiuni colaterale.
19 mai 2014 at 11:20 am
apropo..mai subtire cu amenintarile…
[…]
Vaisamar: Comentariul dvs. este moderat. Mă aștept să vă cereți scuze de la persoana pe care ați jignit-o, dacă nu vreți să vă trec cu totul la index.
19 mai 2014 at 12:55 pm
Am moderat comentariile „dubhyoase”. Nu am întotdeauna acces la computer ca să pot edita comentariile.
19 mai 2014 at 1:02 pm
la cum […].
Vaisamar: comentariul dvs. a fost moderat. Vă rog să vă păstrați la subiectul postării.
19 mai 2014 at 1:34 pm
Emanuel, iar eviţi polemica directă cu mine – discuția nu era dacă ai sau nu întotdeauna acces la computer.
Nu voi complica discuția dînd exemple, precum cele de acum cîțiva, cînd pînă și fetița mea de 5 ani și jumătate fusese menționată în comentarii pe blogul lui Marius Cruceru, o dată l-am sunat la 22.30, s-a rezolvat imediat, văzuse și el măgăria.
A doua oară l-am sunat pe la 3 noaptea, după un zbucim de vreo 10 minute – să sun, să nu sun, dar avusesem o altă experiență, cu un comentariu care fusese șters, dar cineva deja îl salvase și mi-a spus… 🙂
A doua oară nu s-a rezolvat… 😦
Pe Facebook e junglă (nu știu dacă se poate face ca pe blog, să nu apară comentariile înainte de a fi verificate), am pățit-o și acolo…
Așadar, nu vorbesc din reflex de sensibilă domnișoară de pension, ci dintr-o experiență vastă, care poate fi de folos altora.
Unii mă mai întreabă în privat: Aline, cine e ăsta, Ioan Pop, dar celălalt, X-ulescu? Ce vrea?… DE CE face ce face?…
În privința lui Tim Dubhy l-am avertizat pe Eugen Matei, cel puțin. E oarecum normal să-mi poarte sîmbetele Rim Dubhy…
Dar nu e normal ca tu sau alții să le asigurați pistă de manifestare doar pentru că vă deranjează stilul meu de comentariu (care a fost perfecționat în ani buni tocmai pentru bloguri evanghelice).
E normal să aveți puțină încredere în mine, și mă refer la competența mea, și să nu vă jenați de fiecare dată cînd eu încalc niște reguli…
Apropo, ieri am fost la Emanuel și am făcut cîteva poze, mișcare care a durat sub 1 minut…
S-a găsit unul dintre oamenii de ordine să mă ia la rost, cică CU DRAG, că să nu deranjez, pot să fac poze cînd începe botezul, nu înainte…
Păi, îi zic, eu plec înainte de botez (Peter Costa urma să meargă și la Biserica Providența) și, insist, nu am deranjzat…
El insistă: Știu cine sînteți, CU DRAG v-am spus…
Insist și eu: Lăsați, că știu eu cum e la Emanuel cu DRAGUL ăsta…
Vin și eu o dată pe an la Emanuel sau de două ori și sînt întîmpinat… „CU DRAG”…
Sigur, muream de curiozitate să știu dacă l-o fi trimis cineva de sus, sau avut un puseu de conștinciozitate…
Apoi, după ce a plecat omul, am continuat să discut, acolo, pe coridor, cu alții: Păi dacă eram tinerel, fără experiență, mă conformam, să nu calc cumva vreo regulă…
Dar așa, cu experiența mea (RELAȚIONALĂ și tehnică), uite că pot oferi o poză sau mai multe de la evenimente…
Așa a fost și cu concertul Speranța pe stadion, anul trecut, am solicitat (în stil alin Cristea) să pot face poze în fața scenei,. pe gazon. M-au lăsat 10 minute, spre deosebire de ceilalți care au făcut poze / au filmat de la gard (dar și aveau aparate meseriașe, cu tunuri, că nu le trebuia lor neapărat să meargă în fața scenei, pe gazon, ca mie…).
Ce vreau să zic, adicătelea?
Că am pretenția să fiu tratat ca Alin Cristea, nu ca vreunul dintre numeroșii comentatori care nu manifestă responsabilitate, ci sînt într-o continuă joacă, în care unul ca mine ajunge ușor bătaia lor de joc.
Emanuel, mai ai la dispoziție vreo 22 de ore…
19 mai 2014 at 1:47 pm
Nu evit nicio polemică. Acum fug în oraș la un concurs de burse.
Când mă întorc vor fi vreo 16, cred.
19 mai 2014 at 2:04 pm
Cu cît vor fi mai puţine ore, şi mai multe menţionări de-astea puerile, cu atît voi fi mai sever.
Cred că mă știi în stare…
Și-l mai am și pe Penticostalul, pentru aceeași infracțiune, un an în vizor…
19 mai 2014 at 7:13 pm
Îmi este egal dacă sunt ținut la index un an, doi sau câți consideri de (ne)cuviință.
În principiu, cu cât omul se dă mai rotund, cu atât sunt mai supus tentației de a lua un bețigaș și de a sparge balonul mare și rotund al pretențiilor. 🙂
19 mai 2014 at 2:07 pm
asta numesti tu limbaj perfectionat? sunt uluit!
nu iti port nici o sambata! crede-ma!
[…]
Vaisamar: Comentariul dvs. a fost moderat. Vă rog să comentați la subiect.
19 mai 2014 at 7:17 pm
Am priceput. Numai că eu nu percutez la ultimatumuri de tipul „mai ai la dispoziție 22 de ore”. Am la dispoziție tot timpul pe care mi-l dă Dumnezeu, nu cel pe care mi-l dă A.C.
Pe T.D. l-am pus periodic la index ca să se învețe să nu hulească, dar am scăpat câteva comentarii recent fiindcă mi-a creat la un moment dat impresia că s-a îndreptat. Evident, nici pomeneală de îndreptare, așa că rămâne la index.
20 mai 2014 at 8:38 am
mai bine l-ai pune la index si pe Alin…dar ti-e frica de el..sau..mai stiu eu ce…:)
eu nu am hulit..se pare ca nu ai proprietatea termenilor…. si, apoi, eu am fost cel primul atacat de Alin… cu care am mai avut antecedente!
Faza cu balonul a fost tare! :))))) chiar o merita!
si, apropo, Unul care se adreseaza cu BA nu poate avea dreptul moral sa ceara sa i te adresezi cu DVS… ca sa nu mai spun de limbajul elevat al unui asa-zis doctor…
20 mai 2014 at 3:48 pm
Ei, aveți parțial dreptate aici. Mă simt totuși dator să vă rog să păstrați un ton principial, ca să nu fiu silit să vă moderez.
19 mai 2014 at 10:36 am
Aia cu zburatul cu avionul e cam ieftina si seamana a gilceveala gratuita. In cazul acesta sa nu ne mai plingem de timp,
19 mai 2014 at 10:50 am
Reblogged this on Persona and commented:
Multumesc foarte mult lui Emanuel Contac pentru acest text. El exprima, mult mai bine decit as fi putut-o face eu, sentimentul amestecat pe care-l am cu privire la acest subiect.
Si eu, si Manu, avem convingeri destul de conservatoare cu privire la familie si la apararea vietii. In acelasi timp, trebuie sa daug, eu nu cred doar in dreptul la viata al celor nenascuti, ci si al celor care s-au nascut deja, chestiune care nu pare sa preocupe prea mult pe crestinii de dreapta, desi este o tema mult mai substantial prezenta in mesajele lui Isus.
Politica este un exercitiu pragmatic (poate ca si de asta stau departe de politica militanta). Nu putem vota doar cu inima. Asta n-ar face decit jocul smecherilor din politica. Trebuie sa votam cu calcul, si cu luciditate.
Cu cine? Asta nu e treaba noastra sa va spunem. ESte o decizie pe care fiecare trebuie s-o ia pentru sine, inaintea lui Dumnezeu, in urma unui serios proces de ‘deosebire a duhurilor’.
19 mai 2014 at 3:51 pm
Eram curios pe ce va bazati atunci cand afirmati ca „pe crestinii de dreapta nu pare sa-i preocupe dreptul la viata al celor nascuti deja”? Din observatiile directe (dupa 20 de ani de implicare in domeniu) si din informatile citite am vazut ca un procent semnificativ de activitati umanitare si educationale adresate copiilor, bolnavilor si celor in nevoie sunt initiate si derulate de organizatii inspirate de valori crestine, dintre cele care usor ar putea fi catalogate ca fiind de „de dreapta” sau conservatoare. Si in Romania, si in India, si in USA si in Uganda si chiar si in Afhganistan. Sigur ca e loc de mai mult avand in vedere suferinta umana enorma, dar daca negam evidentele curente nu stiu cu ce ajutam cauza celor in nevoie.
19 mai 2014 at 10:54 am
Iar „insursinunea istorica’ care pare sa se vrea savanta schioapata si nu cred ca se poate incadra in savant, ma tem ca nu are baze suficient de istorice.
19 mai 2014 at 12:53 pm
Cine vrea să facă incursiune istorică? Și încă savantă?
21 mai 2014 at 10:52 am
Si sa nu pui niciodata intrebarea pentru cine bat clopotele. Pentru tine bat. Atita vreme cat vream sa „analizam” situatii complet socoase din context, adica netinind de loc seama de contextul in care au fost scrise, context, social, istoric, economic, de care o fi si dam noi cu socoteala savanta care se incadreaza foarte bine in demagogia politic corecta, nu stiu daca intrebarea mai este legitima.
19 mai 2014 at 11:11 am
[…] https://vaisamar.wordpress.com/2014/05/18/cateva-observatii-cu-privire-la-candidatura-independentului… […]
19 mai 2014 at 11:18 am
Emanuel, cu o mobilizare slaba a electoratului obisnuit, Peter Costea are sanse mari sa intre in PE.
E bine sa avem in PE in om care apara valorile familiei traditionale, iar daca eram in stafful de campanie, plecam de la acest material foarte bun si evident ma axam pe familie ca virf de lance. Era interesant in ce masura reuseam sa mobilizez si electoratul ortodox.
http://www.blogary.ro/editorial/prima-batalie-a-dreptei/
19 mai 2014 at 7:19 pm
Păi și de ce nu mobilizează mai mult electorat obișnuit? Evanghelicii români nu au organ politic.
19 mai 2014 at 7:29 pm
Nu stiu. Poate pt. ca i se pare mai usor pe nisa, poate ca nu are consilieri buni, nu am idee.
19 mai 2014 at 11:47 am
Emanuel, în privința comentariilor lui Tim, Alin are dreptate; îți spun și din experiența proprie că e mai bine să îl pui la ”trash” până învață să se exprime decent. Deși, din păcate, nu dă semne că ar învăța ceva.
19 mai 2014 at 12:53 pm
lasa ca
[…]
Vaisamar: rămâneți „moderat” până descoperiți cel puțin pronumele de politețe în dialogul cu oponenții dvs.
19 mai 2014 at 7:18 pm
Mulțumesc de reamintire. Am făcut asta în trecut și o voi mai face. Încep să cred că acest personaj este incurabil.
19 mai 2014 at 3:07 pm
Mihai Dragoman […]
______________________________
Vaisamar: comentariul dvs. a fost moderat. Vă rog să comentați la subiect.
19 mai 2014 at 5:00 pm
vaisamar, recunosc ca ti se potriveste numele. S’aduna pocaitii la tine ca la talcioc. Votam alti mafioti, nu? Ce semnale sunt astea? Ne mancam intre noi. Nu zic ca n-ai avea dreptate, dar ce sens are samanta indoielii? Daca erai tu pe lista, te votam pe tine, daca nu esti, lasa-ne sa-i votam pe-ai nostri. Sau esti chiar asa avid dupa publicitate?
19 mai 2014 at 6:41 pm
Păi doar nu îi adun eu cu arcanul…
19 mai 2014 at 6:58 pm
Reblogged this on "Politichie" actuala.
19 mai 2014 at 9:24 pm
Vaisamar: Am priceput. Numai că eu nu percutez la ultimatumuri de tipul „mai ai la dispoziție 22 de ore”. Am la dispoziție tot timpul pe care mi-l dă Dumnezeu, nu cel pe care mi-l dă A.C.
Din nou si din nou, Emanuel faci gafe de relationare (si de incoerenta).
NU am nici o indoiala ca pina si tu, ca si altii, percutezi la ultimaturi, dar din partea altora, care intr-adevar te pot articula la ce te doare.
Faptul ca nu simti vreo incomoditate din partea mea (care nu am spus ca te pun la index, asta e expresia TA si, de asemenea, TU ii dai explicatie, cu alte cuvinte TU esti Dumnezeu, nu eu) sau, mai bine zis, faptul ca te exprimi in acest sens cu nonsalanta nu este decit un alt semn al imaturitatii tale relationale, pe care am remarcat-o si am pus-o in discutie de-a lungul anilor.
Un alt lucru ignobil pe care l-ai facut, fie si numai din repezeala (dar cite gafe nu a facut Patratosu din repezeala, nu neaparat din rea intentie?), este ca mi-ai scris numele doar cu initiale.
Nu ma cheama Flavius Dumitru Cristescu, ci doar Alin Cristea. 7 litere!
Oare nu sti de citi ani militez pentru scrierea numelor corect? De pe vremea grupului de discutii Masa Rotunda a lui Iosif Ton!… Ia numara anii!
Daca vrei sa prezinti in public chestiuni legate de evanghelici, atunci va trebui sa fii atent la ce se intimpla in perimetrul evanghelic, nu doar sa-ti dai cu parerea, sa fii informat, nu doar sa-ti prezinti doar citeva subiecte preferate si sa dai cu bita in balta in altele…
Asadar, nu e nevoie sa te pun la index (orice crezi tu ca inseamna asta, inca nu am specificat in ce va consta sanctiunea din partea mea, cum nu am specificat inici in cazul Penticostalului), ci doar sa astept sa te expui singur prin greseli tehnice, scriind la repezeala informatii eronate pe care nu iti faci timp sa le verifici (a patit-o de citeva ori Patratosu, dar Vindecatoru e as in materie de astfel de gafe).
Eu sint mogulul blogosferei evanghelice, astfel m-a prezentat, nu am lezat in nici un fel atributiile divine si nu sint de acord cu ironiile ieftine pe care le asezi in public la adresa mea.
Cu alta ocazie, m-am prezentat, cred ca pe blogul lui Cristian Ionescu, sau, oricum, era legat de blogul lui Cristian Ionescu, cu eticheta de primarul blogosferei evanghelice – eu dau apa calda, eu dau dusuri reci. Si altele…
Nu intentionez sa motivez AICI de ce m-am prezentat astfel, ca primar sau ca mogul. Nu denumirea conteaza, ci influenta unei anumite pozitii, cistigate prin competenta si consecventa.
Mai spui: „Îmi este egal dacă sunt ținut la index un an, doi sau câți consideri de (ne)cuviință.
În principiu, cu cât omul se dă mai rotund, cu atât sunt mai supus tentației de a lua un bețigaș și de a sparge balonul mare și rotund al pretențiilor. :)”
Mie mi-a fost evident, inca de acum citiva ani, ca multe chestiuni iti sint… egale. Am luat la cunostinta cu ingrijorare de acest tupeu al tau si am incercat, cel putin in trei registre registre – cel al competentei in ceea ce priveste palierul meu de activitate, cel al autoritatii / pozitiei pe care am dobindit-o in urma activitatii mele de durata si cel ironic, sa-ti atrag atentie asupra tupeului tau. Se pare ca ai nevoie (si) de alte registre…
O precizare foarte importanta: Eu nu ma dau rotund, eu sint ROTUNDU.
Asa cum cu alta ocazie te-am avertizat ca posed cunostintele si mijloacele sa te ingrop sub un maldar de referinte culturale intr-o polemica directa sau in comentariile mele pe parcelele mele, tot asa nu am nici o indoiala ca ar trebui sa tii cont de abilitatile mele si expertiza mea in ceea ce priveste blogosfera evanghelica.
Cum ar trebui sa tii cont ca nu esti de capul tau nici pe lumea asta, nici in vreo institutie evanghelica.
Cu cit pozitia publica pe care o ocupi e mai vizibilia, cu atit vei fi nevoit sa fii mai rezervat in tupeul pe care il afisezi public, intrucit implici institutia, alte persoane, prieteni etc.
Lucrul acesta l-am precizat in fel si chip in cazul lui Marius Cruceru, cu citiva ani in urma.
La fel cum am precizat ca Marius Cruceru, in blogosfera evanghelica, a fost capul de pod al emanuelistilor, punctul lor tare SI IN ACELASI TIMP punctul lor slab. Prin Marius Cruceru cel blogosferic / blogopatratos, adica, am putut eu sa patrund spre Emanuel et co.
Nu am ascuns acest lucru, dimpotriva, am atras atentia ca o persoana care ocupa o pozitie importanta intr-o astfel de institutie nu isi poate permite sa ii fie egal de ce zice… Rotundu.
Din nou, nu e momentul AICI sa imi motivezi actiunile (de mogul).
Doar am mentionat citeva aspecte, care fac parte din argumentul IDEII principale pe care o repet an de an: Evanghelicii romani nu sint pregatiti pentru spatiul public – reactioneaza pripit la stimuli interni si externi.
Faptul ca il pui la moderare pe Tim Dubhy nu este relevant pentru discutia noastra. Inaintea lui au fost altii asemenea lui, dupa el vor veni altii. Asadar, nu despre persoana lui e vorba (azi a apelat la un prieten care, dupa ce a primit accept din partea mea pe contul Alin Cristea, nu stiam cine e, m-a deranjat in casuta privata, vorbind, cu altfel?, la per tu cu mine, anuntindu-ma ca Maria Sa Tim Dubhy l-a rugat sa-mi transmita unul dintre mesajele pe care le-ai sters; in raspunsul rapid pe care l-a primit, urmat apoi de blocarea lui, este si cuvintul din cinci litere care incepe cu V si se termina cu A), ci este relevant faptul ca in timp ce comentariile obraznice ale lui Tim Dubhy erau afisate, fara vreo responsabilitate din partea ta, comentariile lui Alin Cristea (ca Alin Cristea nu a mai fost cineva in blogosfera evanghelica si se pare ca nici nu o sa mai fie) erau in asteptare…
Da, de lipsa de discernamint vorbesc, exact aceeasi manifestata in articol si in comentarii – ca sa vezi, pentru tine nu faptul ca Peter Costea este doctor in drept si doctor in diplomatie conta, ci faptul ca l-ai prins tu cu o chestie la nasul TV.
Pina acum ar fi trebuit sa stii ca eu sint atent la ceea ce scriu evanghelicii romani in public si urmaresc sa vad daca asa ceva e o scapare sau e un reflex care se manifesta de-a lungul anilor.
Tipului acesta de lipsa de discernamint i se mai poate spune lipsa de onestitate intelectuala. Si deja vorbim de o slabiciune morala, nu de uina tehnica.
Nu mai convins in nici un fel cu comentariile tale scurte si ne-simtite.
Scuzele isi au rostul lor – adica sa indice momentul de slabiciune dar, MAI ALES, sa permita reluarea unei relationari.
Acestea sint motivele pentru care consider ca evanghelicii romani (cu vizibilitate publica) trebuie sa faca astfel de gesturi. Nu l-am convins pe Penticostalul, nu l-am convins nici pe Vaismar.
Fiecare dintre voi, in circumstantele vietii fiecaruia, puneti pret prea mare pe abilitatile tehnice si pret prea mic pe relationari.
Nu am nici o indoiala ca asa cum Marius Cruceru nu o sa ma uite toate viata, tot asa Penticostalul si Vaismar nu o sa ma uite toata viata. Asta e un TIP de relationare. Si se datoreaza in primul rind mie, voi find prea incomodati de cealalta parte a relationarii.
Interventiile mele de felul acesta depasesc insa palierul relational, fiind construite pe mai multe paliere, astfel incit cititorii nostri sa nu se plictiseaca, sa afle chestii interesate si, eventual, sa invete ceva din ele.
Cum spuneam cu alte ocazii, nu sint ingrijorez ca ii enervez pe unii, sint ingrijorez ca nu ii enervez pe mai multi.
Intentionez sa depun mai mult efort in acest sens.
Inchei pre limba pocaiasca ce-am gasit-o in Bihor: Sa va alduie Domnul!
Cine stie, poate ca asta inseamna, uneori, sa fii pus la index…
19 mai 2014 at 10:15 pm
Mult succes in „alduire”.
19 mai 2014 at 10:32 pm
Pai stati asa putin ca nenea asta nu e SINGURUL candidat crestin. Ce parere aveti despre Iulian Capsali? Omul asta are 9 copii!
http://activenews.ro/scrisoare-catre-tineri_1837223.html
http://activenews.ro/iata-ce-contine-programul-candidatului-iulian-capsali-pentru-europarlamentare-cele-10-puncte-ale-documentului_1836178.html
20 mai 2014 at 8:47 am
si daca are 9 copii, ce? asta il califica ptr politica?
si mama are 8 copii, dar ce, a intrat in politica?
sa isi vada crestinul de cealea lui ingusta, sa fie marturie in lume, dar sa nu se aseze la maca celor rai!
20 mai 2014 at 8:48 am
„calea
„masa
19 mai 2014 at 10:38 pm
Aiurea…
Un articol „cutting edge” pentru secolul 16. Daca la atat am ajuns intelegem din Biblie?!
Iar aiurea… Daca in Biblie nu apare cuvantul politician, inseamna ca un crestin nu poate fi unul, sau „face politica”. La fel tratezi si celelalte subiecte precum fumatul, drogurile, copiatul la scoala, probleme cu colegii la munca, etc?!
Chiar si asa, chiar daca unele lucruri nu apar in forma care ni le-am fi dorit (ca sa le putem da in cap la altii cu ele – gen:”no vezi ce scrie”), Biblia e plina de principii, adevaruri si standarde, care sunt de urmat/pastrat.
Are de a face si cu intelepciunea care ne-o da Dumnezeu (, sau nu).
Mai intai, daca Domnul Peter Costea este fratele tau (sau il consideri), si el iti cere ajutorul, dece tu ii dai o piatra (in loc de paine)? Fa bine mai ales fratilor tai in credinta! Sau e o chestiune de invidie?
Eu cred ca e mult mai grav: nu noi ii punem pe unul si altul in dregatorii, ci Dumnezeu este cel care controleaza TOATE lucrurile. Si El stabileste unde ii este locul lui Peter Costea, nu tu.
Asa ca, daca Dumnezeu vrea sa ne dea un canditat crestin si pocait la Presedentie, Parlamentare, EuroParlamentare, …, votati-l.
Lasati atitudinea asta de „nu e locul lui acolo”, de parca eu/noi il protejam si ii stabilim viitorul!
Eu vreau sa vad un presedinte crestin, premier crestin, primar crestin, politist crestin, avocat crestin, judecator crestin, un hot crestin (care acum nu mai fura), un sef crestin, angajati crestini (care nici ei nu mai fura), si crestini adevarati in biserici duminica, dar si pe strada, in familie, in trafic si la lucru in restul saptamanii. (crestin=relatie personala cu Isus)
FIECARE SA FIE CREDINCIOS IN LUCRUL INCREDINTAT LUI.
Si daca Domnul Peter ajunge pana la urma ca o oaie intre lupi, Domnul sa ii dea putere si cuvant, spre rusinea celora care nu cred.
20 mai 2014 at 3:19 pm
Vă expuneți cu mare siguranță ignoranța în materie de istorie. În sec. 16 Martin Luther le cerea principilor (liderilor politici) să reformeze Biserica fiindcă Biserica însăși nu se poate reforma. În sec. 16 religiosul și secularul coabitează foarte bine. Carol al V-lea face război cu principii protestanți tocmai fiindcă nu poate suporta disensiunile religioase în imperiu. Nici vorbă de pluralism religios sau toleranță a unor confesiuni religioase diferite.
Vă invit să vă faceți temele și apoi să comentați.
Pentru cineva care consideră că Dumnezeu îi pune pe dregători vă agitați cam mult, de parcă vreți să-i dați o mână de ajutor. Nu cumva să încurce hârtiile cu cei desemnați în funcție.
20 mai 2014 at 6:58 pm
vrei cam multe… dar nu se poate… adevaratii si smeriti crestini stiu care le este locul…
si cum toata tara e „crestina”, deja avem un presedinte si un premier „crestin”..ia intrebatt-i si vedeti daca nu confirma asta?:)
Mie imi e inca in minte ce mi-a spus fratele Beni Faragau in anul 2000 : „si daca un candidat vreACA nu Il are cu adevarat pe Dumnezeu, ramane la stadiul de intentii..ba mai rau, putere il corupe>” Nu asta s-a intamplat cu cei mai multi crestini intrati in politica? imaginea coruptiei lor a fost de doua ori mai mare, pierzandu-se si marturia!
20 mai 2014 at 7:00 pm
rectific…greseala din cauza problemelor tastaturii laptopului
„si daca un candidat vrea sa faca ceva bun cand ajunge la putere, DACA nu Il are cu adevarat pe Dumnezeu, ramane la stadiul de intentii….”
19 mai 2014 at 10:53 pm
Reblogged this on .
20 mai 2014 at 10:37 am
D-le Conțac, puteți răsufla ușurat acum – nu sunteți ultimul profet rămas în țară. La subiect, scurt:
– Socotesc că discursul unui diplomat – și încă unul creștin – nu e bine să fie niciodată „lupt împotriva unui lucru sau a unei categorii de persoane”, ci „sunt pentru un lucru și pentru o categorie de persoane”. Din America, această finețe de exprimare ar trebui să se vadă cu ochiul liber. Când unii sunt pro-life, tu nu poți fi anti-life, așa că devii pro-choice. E și o chestiune de PR. Într-o Europă pluralistă, aflată pe un trend al maximizării toleranței – e o lipsă de sensibilitate și discernământ pragmatic să spui „sunt anti-homosexuali și nu vreau ca homosexualii să aibă o formă legală de parteneriat între ei”. Discursul unui creștin nu este permis să fie înțeles ca unul de ură la adresa altor oameni. Ni se închid prea multe uși.
– O „Europă creștină” e o fata morgana și nu se poate materializa, cum bine ați punctat, pe căi politice, deoarece politica democratică e doar o oglindire a convingerilor demosului. Într-o democrație (spre deosebire de teocrația VT) sensul politicii e de jos în sus, pe umerii majorității. Iar în acest moment, etosul societății europene explorează limitele posibile ale toleranței, going places no man has ever gone before. Avem datoria creștinească să atragem atenția când lovește parapetele, dar obligatoriu cu înțelepciunea unora care vor să se facă auziți, nu marginalizați ca extremiști xenofobi.
– Un candidat creștin merită votat pentru intențiile sale bune – chiar dacă exprimate nițel cam belicos. Dacă ar fi să izbutească să ajungă în PE, va învăța multe lecții valoroase despre dialog și political correctness that empowers.
– Intuiesc că, dând dovadă de un pic mai mult pragmatism, d-l Costea ar fi avut de câștigat dacă nu și-ar fi asociat imaginea și campania exclusiv cu o minoritate religioasă cu potențial redus. Valorile familiei sunt comune unui bazin electoral mult mai extins: neoprotestanți, catolici, ortodocși practicanți, naționaliști, conservatori nereligioși, musulmani (avem câțiva).
20 mai 2014 at 2:44 pm
Da in Europa…. Sa nu uitam ca lobiurile americane au venit si au facut mare propaganda in Franta pentru mariajele homosexuale, ca in America iti poti fabrica copii dupa buget, si ca the gender theory vine tot de acolo si ca scandalizeaza Europa. Voilà pour l’Europe.
20 mai 2014 at 3:47 pm
Mă bucur că mai sunt și oameni care pricep ce vreau să spun. Ați punctat foarte bine care sunt limitele tipului de campanie dus de Peter Costea.
Sper să reușească să prindă un loc în Parlament. Dacă nu va reuși, presimt că susținătorii lui fanatici vor veni să-mi spargă geamurile fiindcă m-am pus de-a curmezișul carierei sale politice și am împiedicat intrarea sa în PE. 🙂
20 mai 2014 at 2:40 pm
Daca credeti ca discutii despre alegerile de duminica au loc doar pe tarimurile romanesti sigur va inselati si stiu ca nu credeti asa ceva. Vrau doar sa spun ca am fost surprinsa azi dimineata dar si amuzata de perspectiva prezentata de un profesor de drept istoric de la Sorbonne I Pahtheon, care este de fapt facultatea de drept. Profesor care crede ca solutia pentru Europa este o intoarcere la indentitatea nationala, la moneda nationala, la o Europa de 7 state iar o intoarcere la Europa Chrestina nu se poate face decit printr-o intoarcere à la royauté de drot divin. Steaugul Europei nu ar trebui sa aiba stele ci Crucea. Cred ca am sa ii cumpar cartea ca sa vad si o perspectiva de genul acesta in detalii. Nu ma asteptam la asta de la Sorbonne; dar la Sorbonne are o varietate de profesori din milieux très variés.
Oricum exista preocupare pentru aspectul Chrestin al Eurpoei.
20 mai 2014 at 3:23 pm
Alo, adminstratorul Emanuel Contac, iar nu esti la datorie?
20 mai 2014 at 3:39 pm
Dacă mi-aș face datoria până la capăt, ar trebui să vă moderez nițel și pe dvs., dle Alin Cristea!
20 mai 2014 at 3:53 pm
Ai impresia ca ma intereseaza daca il moderezi domnul Alin Cristea?
Nu am dat destule exemple in care am aratat prin cite am trecut, din care sa rezulte ca nu sint interesat de o astfel de chestiune legata de persoana mea?
MIZA e mult mai mare. Subiectul mult mai important: Lipsa de responsabilitate a bloggerilor evanghelici (Marius Cruceru, Cristian Ionescu, Petru Lascau, Emnuel Contac si altii) in administrarea spatiului public pe care il administreaza.
Datoria TA nu e sa fii consecvent in ceea ce priveste moderarea lui Alin Cristea, datoria TA e sa fii consecvent cu principiile pe care le afirmi public.
20 mai 2014 at 4:20 pm
Putem încerca să fim consecvenți cu principiile pe care le afirmăm public. Dar nu întotdeauna reușim. Dacă am fi reușit, am fi fost Isuși.
20 mai 2014 at 6:49 pm
deci recunosti ca nu iti faci datoria pana la capat!
asta o stiam..e mai rau ca ai ajuns sa recunosti, dar sa nu schimbi nimic!
gandeste-te bine la asta dle profesor… si vezi daca e moral si biblic sa fii partial!
ti-am zis eu ca ti-e frica!
si cum adevarul doare,modereaza-ma si acum! 😀
20 mai 2014 at 5:18 pm
Vaisamar: Putem încerca să fim consecvenți cu principiile pe care le afirmăm public. Dar nu întotdeauna reușim. Dacă am fi reușit, am fi fost Isuși.
Alin Cristea: Nu sint deloc impresionat de replicile de licean zgribulit pe care mi le dai de mai bine de 24 de ore.
Ai inceput cu un articol de student indirjit si ai esuat pe plaja puberilor intirziati…
Recunosc ca nu am stiut ca e asa grava problema ta, am sperat ca vei cirmi mai cu odirdie spre cele drepte (si rotunjite in acelasi timp).
Afisarea publica a unor afirmatii fara reflectia cuvenita asupra lor nu este un pacat?
Daca a incerca e virtutea, atunci a reusi sa stai strimb si sa judeci drept ce o fi? Ar trebui sa te canonizeze ca ai… reusit?
Expresia „lupta spirituala” iti spune ceva? Exista suport nou-tertamental/r pentru o astfel de atitudine de viata, care este PRIORITARA studiilor, incuscririlor, proiectelor si, categoric, blogopalavrelor?
Eu nu am cheltuit atita amar de vreme (tocmai acum, cind sint extrem de ocupat) ca sa te confrunt cu mine. Ci ca sa te confrunt cu tine.
Cum spuneam si pe vrema Patratosului, ducem lipsa de Natani.
Si de alte personaje de felul asta care traiesc viata pe statul de plata al lui Dumnezeu, nu pe cel al unor oameni sau institutii.
20 mai 2014 at 5:18 pm
oSirdie
20 mai 2014 at 5:20 pm
Problemele noastre sunt întotdeauna mai grave decât par. Iar noi suntem inevitabil optimiști. În sensul că situație e întotdeauna mai proastă decât credem.
Ducem lipsă nu de Natani. Ducem lipsă de Davizi!
20 mai 2014 at 5:48 pm
Mai, Manu (a se observa tonul minor), esti cam gogoman…
Pe la scolile ale ale tale pe care le-ai facut, nu te-a invatat nimeni sa „asculti” IDEEA centrala?
Ati trecut direct la hermeneutica suspicinunii?
Daca eu ziceam ca ducem lipsa de Davizi, tu ma contraziceai si ziceai ca ducem lipsa de Natani?
Poate toata viata nu o sa sa stiu lucrul asta concret referitor la tine…
Ce e cu afimatia ta: „Problemele noastre sunt întotdeauna mai grave decât par.”? De unde ai scos-o?
Si cica mai sintem si optimisti. Cine? Noi, oameni? Sau noi, romanii?
Ma intreb, a cita oara?, care este acordajul tau de baza…
Esti trompeta sau harfa? Piculina sau trombon?
Eu pot sa recunosc imediat stilul patratos, de acum 6 ani, in replicile tale.
Dar si tu ar trebui sa te trezesti si sa stii cu cine ai de-a face. Uite CE a urmat in anii post-patratosi.
Nu e vina mea ca nu ai avut / nu ai timp sa te informezi din ce s-a intimplat la nivelul 1 al blogosferei evanghelice.
Dar ar fi vina mea sa nu imi las treburile secundare si sa te „alduiesc” cu aceasta ocazie.
20 mai 2014 at 6:01 pm
Of, of, Aline. Multa glagore pe care ai adunat-o în virtutea anilor nu te ajută să vezi când un adversar refuză confruntarea și stă „la mica ciupeală”? 🙂
Amicul nostru comun, Marius Cruceru, are dreptate când spune că blogul e o chestie egoistă. Iar eu zic: numai vanitoșii țin bloguri. Ce visezi tu despre responsabilitate în spațiul public e mai greu de realizat cu vanitoșii (mari și mici).
20 mai 2014 at 6:35 pm
Emanuel Contac: Of, of, Aline. Multa glagore pe care ai adunat-o în virtutea anilor nu te ajută să vezi când un adversar refuză confruntarea și stă „la mica ciupeală”? 🙂
Amicul nostru comun, Marius Cruceru, are dreptate când spune că blogul e o chestie egoistă. Iar eu zic: numai vanitoșii țin bloguri. Ce visezi tu despre responsabilitate în spațiul public e mai greu de realizat cu vanitoșii (mari și mici).
Alin Cristea: Manu, m-ai uns la inima cu… of, of, Aline.
In sfirsit ti-ai varsat oful. In sfirsit ai fost TU insuti. In sfirsit ti-ai dat seama (sau doar sufletul tau si-a dat seama, nu si tu) pe ce palier te-am abordat eu. Daca ai reusit sa-mi spui Aline, in felul asta, mie mi-este clar ca am vorbit cu sufletul tau.
Puteai foarte usor sa ratezi momentul asta. Nu pot sa zic decit: Felicitari!
Nu voi avea pretentia ca am patruns in sufletul tau, asa cum am zis, insa, cu ani in urma, ca am ajuns in sufletul lui Marius Cruceru. Motivele (si tehnicile) sint, daca nu de alt fel,d e alta anvergura.
Oarecum cu jena, dar categoric cu regret, trebuie sa precizez ca Marius Cruceru nu-mi este amic. Trag nadejde ca nu-mi este nici inamic (desi, in anumite momente, s-a comportat ca atare – de exemplu, cind eu tineam spatele Bisericii Providenta in fata cotropitorilor de la Comunitatea Baptista Emanuelista si a venit vicepresedintele national sa rezolve situatiunea, n-am vrut sa dau cu vicepresedintele mina cind a zis Pace, si l-am intrebat: Cu ginduri de pace ati venit? La inceputul discutiilor, Marius Cruceru, care era si el atunci la Biserica Providenta, oare de ce?, cind a vazut ce detenta am eu, a intrebat: Alin Cristea nu e exclus? Nu a primit raspuns afirmativ din partea celor citiva tineril de 30 de ani care erau atunci in acele vremuri grele in fruntea Bisericii Providenta. Ca sa vezi, peste citiva ani cred, in 2009, Marius Cruceru ma intreaba daca nu ma intereseaza sa ma duc la atelierul de creatie muzicala Cristia. Nu aveam cu ce sa ma inregistrez, ca sa ma inscriu, si, ca sa vezi, vine Marius Cruceru la mine, locuiam linga Universitatea Emanuel, si ma inregistreaza si imi si sterge cu ceva solutie chitara, am scris despre momentul acela, nu o sa-l uit toata viata, parca eram la o cuminecatura cu Marius Cruceru, sau spalarea picioarelor, a fost singura data cind a fost la mine, eu am fost de mai multe ori la el. Dar eu voiam sa spun aici: La Cristia 2009 nu erau ortodocsi, catolici sau protestanti. Ci evanghelici! Pai atunci nu mai eram… exclus? Cum sint si acum…)
Pentru discutia noastra nu conteaza opiniile lui Marius Cruceru.
Nu conteaza nici macar care dintre noi e mai vanitos decit celelalt…
Conteaza daca ce spui tu e adevarat sau nu: Responsabilitatea bloggerilor e un vis sau un deziderat care poate fi realizat?
In ceea ce ma priveste, aproape zi de zi sint pus in fata unor alegeri MORALE, spirituale, abia apoi tehnice sau care tin de vanitate.
In discutiile pe Facebook, la fel, trebuie sa imi exercit discernamintul, si in timp util, fata de cei cu care intru in polemica.
Nu o data in ultimele 24 de ore am fost tentat sa-ti prezint un cearsaf cu imprejurarile grele ale vietii mele actuale, ca sa stii ce pret am pus pe conversatia cu tine, dar am mizat, ca si acum 6 ani cu Marius Cruceru, pe faptul ca as putea sa-ti fac sa vibreze sufletul.
Impresia mea este ca am reusit.
Sint epuizat, ma doare capul ingrozitor, am doar 5 lei in buzunar, pe care i-am pastrat pentru un bilet de tramvai, daca gasesc pe cineva sa-mi imprumute niste bani, dar s-ar putea ca miine dimineata sa fiu nevoit sa ii cheltuiesc pe piine si ceva dulce.
Nu daca sintem amici conteaza, ci cit sintem de amici cu Adevarul. Cum ne vibreaza sufletul atunci cind simtim duhoarea minciunii plutind in lumea noastra interioara.
Asadar, eu cel putin a trebuit in foarte multe cazuri sa ma confrunt cu mine insumi si sa iau decizii destul de incomode.
Vad ca ai inceput sa te plingi si tu intr-o alta postare…
Bineinteles ca am vazut ca refuzi confruntarea, de aceea m-am indirjit in a te „aldui”…
La fel ca pe Marius Cruceru. Si el in cite comitete si comitii era bagat… Acum o face lata cu cicloterapia…
Putem evita polemicile publice unul cu altul, dar nu putem evita confruntarea fiecaruia cu el insusi.
Daca sclavagismul a fost abolit, daca oamenii au ajuns pe Luna, daca mama mea de 81 de ani ma suna pe Messenger, daca comunismul a cazut (fapt la care multi nu visau), de ce sa nu cred ca se poate ca bloggerii evanghelici sa fie prezenti in spatiul public cu responsabilitate?
INTOTDEAUNA am crezut ca se poate. Doar ca costa. O felie zdravana din vanitatea noastra mizerabila…
23 mai 2014 at 8:53 am
fara suparare, oare chiar a cazut comunismul? ca eu vad neo-comunisti la tot pasul!
Cred ca deja se stie prea bine cine a preluat puterea si cine s-a imbogatit din ea! Cadrele mai noi ai vechiului PCR!
Ca si unul care studiaza problema comunismului in Romania, imi pare rau sa spun aceste realitati!
20 mai 2014 at 10:10 pm
[…] Câteva observații cu privire la candidatura independentului Peter Costea la europarlamentare – postarea de pe blogul lui Emanuel Conţac a adunat 100 de comentarii. […]
20 mai 2014 at 10:13 pm
[…] Câteva observații cu privire la candidatura independentului Peter Costea la europarlamentare – postarea de pe blogul lui Emanuel Conţac a adunat 100 de comentarii. […]
21 mai 2014 at 2:44 pm
În sfârșit o poziție cu care mă identific. Și eu am mari semne de întrebare cu privire la asocierea dintre Evanghelie și politică. În paranteză fie spus, și Vadim mai făcea chestii din astea. Acum poate Costea nu e aceeași mâncare de pește, dar nu mi se face nici mare poftă de mâncare politic-oasă.
21 mai 2014 at 2:57 pm
Welcome to the club. 🙂
22 mai 2014 at 11:56 pm
Asa cum ateii spun ca nu cred in Dumnezeu, dar vorbesc despre El, tot asa cei care spun ca ei nu se identifica cu politica, nu fac altceva decat politica. Da, bine spus, si acesta este tot un fel de club. Dar cu politica exclusivista. Ca doar, gloata-i gloata.
23 mai 2014 at 7:35 am
ce ilogic :)))))))))
22 mai 2014 at 6:57 pm
Nu sant de acord ca pocaitii sa faca politica, o afirm tare si raspicat, nu ma ascund dupa nimic. Da am spus pocaiti; nu evanghelici, nu preoti, nu carismatici, adventisti ,reformati, luterani, anglicani etc. ei pot sa faca politica, dar pocaitii nu au ce cauta in politica. Am mai discutat odata pe un blog ( nu mai stiu daca pe acesta, fara suparare Dio) si indemnam atunci sa ne uitam la Ucraina sa vedem ce face politica, la Siria, la criza modiala actuala si lista poate continua; asta face politica. Apropos am mai vazut si filmul asta cu politicianul moral si crestin intors din USA sa salveze Romania…..a esuat lamentabil. Indemn pe cei ce se considera „pocaiti” sa ne uitam la felul de a face politica a lui Avraam, cum face lobby si mijloceste la DUMNEZEU, uitati-va la Daniel in Babilon, azi am putea spune la Bruxeles, la Neemia, la David, la Pavel, la Petru, la Stefan, dar mai ales la Domnul ISUS. Cat si cum stam inainte Lui DUMNEZEU, in rugaciune, in post pt. tara noastra, pt. conducatorii nostri ? Cat timp petrcem zilnic pe genunchi pt. asta, cate zile de post pe an ? Pocaitii sant chemati sa mijloceasca inaintea Tronului Harului Lui DUMNEZEU. Toata balacareala asta este de prisos. Doamne invata-ne ce avem de facut ca pocaiti, si te rugam da-ne puterea si curajul sa facem ce trebuie, voia Ta. Cantarea spune: daca ne-adunam in Domnul, daca avem al Lui Sfant tel, cu noi e prezent si El, astfel Tatal ne asculta dorul nostru….( Oare mai traim ce cantam).
22 mai 2014 at 8:22 pm
Ne uităm la Avraam, la Neemia, la David și la Daniel și vedem că și ei făceau politică. Și, Doamne, ce politică mai făcea David!
Pavel făcea (un pic de) politică atunci când mergea la Ierusalim și se adapta la ceremonialul iudaic sau când îl tăia împrejur pe Timotei. Iar când era amenințată Evanghelia în Galatia îl taxa public pe Apostolul Petru. Ca dovadă că viața nu e atât de simplă cum o descrieți dvs.
Evident că nu se făcea pe atunci politică în sens modern fiindcă nu existau alegeri democratice ca acum, votul universal fiind o chestie recentă în istoria omenirii.
23 mai 2014 at 6:34 am
politica lor era una statala…era monarhie..nu democratie balacarita….
plus ca erau parte a planului lui Dumnezeu…
ma indoiesc ca politica de acum e dupa placul lui Dumnezeu.
iar ceremonialul iuda!ic nu era politica sau parte a politicii… ci tinea de Legea data de Dumnezeu
22 mai 2014 at 11:52 pm
Frate, in timp ce multi pocaiti din tara asta care nu se ocupa cu politica, au stat cu mana in san, si ”s-au rugat” sa fie lasati in pace (oare de ce?), altii, poate ”nepocaiti” au luptat sa stranga semnaturi pentru ca in Constitutia Romaniei definitia casatoriei sa fie ”unirea dintre un barbat si o femeie”, nu ”intre doua persoane” (cu vrea unul ca Cernea). Ei bine, cel care a reusit asta in Romania, cu sprijinul a putini ”pocaiti” sau ”nepocaiti” este Peter Costea. Asadar, sa nu vorbim de America de unde vine, ci de ceea ce a facut deja pentru Romania (pentru ca nu e vorba sa ridicam pe un om in teapa, ci este vorba de tara in care ne-a asezat Domnul, si fara a fi noi nationalisti, trebuie sa ne pese de ea, pentru ca, in fond, tot din egoism, e tara unde ne cresc copiii).
Si chiar daca va da gres in Parlamentul EU, tot nu ne vom fi facut vinovati ca l-am votat. Daca esti pocait nu inseamna ca nu trebuie sa mergi la vot si sa votezi. Tocmai, pocaitii adevarati merg, nu stau. Daca vei merge la vot, pe cine vei vota? Nu-l vei vota pe Peter Costea pentru a nu fi acuzat de nepotism, de favoritism!? Pana la proba contrarie, toate vorbele frumoase pe care le-ai spus nu definesc cu nimic pocainta ta, pe care o ai sau nu. Dar, sigur, Domnul ne cunoaste pe fiecare, dincolo de vorbele noastre, si pe vamesul de mine, si pe pocaitul de tine.
23 mai 2014 at 8:38 am
Fratele Emil Bartos a spus ca a fost la Bruxelles si a vorbit cu cineva din structurile UE, care i-a spus ca acolo NU ai voie sa spui propriile puncte de vedere, ci sa te incadrezi in punctul lor de vedere (al angajatorului). Nu ai nici un cuvant de spus in ce priveste etica, ce sa mai spun de influenta! Nici nu te baga in seama!! Nici chiar Papa nu e consultat in decizii etice, nici nu se tine seama de sfaturile lui etice. Si fr Emil a incheiat spunand: “UE e un stapan absolut! Nu ne-a fost bine fara el! Veti vedea ce legi ne vor da!”
Despre ce vb noi aici? ce poate face un crestin dp de vedere politic acolo?
Si oare de ce Anticristul va avea succes in conducerea UE???
repet! e imperios necesar sa se vada macar ultimele 20-30 minute (la sectiunea Intrebari si raspunsuri -unde atinge proplema de mai sus), a urmatoare Conferinte despre idolii moderni, sustinuta de fr Emil la Arad!
http://www.livestream.com/metanoiaonline/video?clipId=pla_ad0dcc5c-6bdf-43d7-a28d-5a326145c17d
23 mai 2014 at 8:42 am
si tot fratele Emil a spus de un asa zis crestin evanghelic (caci asa e de fapt!), care e intrat in politica, si care i-a spus ca „contextul in determina sa minta (nu alegerea lui, care e de fapt!!!!)…. trebuie sa minta, ca sa nu isi periclicteze pozitia, interesele, influentele”…
bine, eu deja stiam ca asa fac crestinii ajunsi in politica…speram sa ma insel cumva…dar, e strigator la cer!!!!!
23 mai 2014 at 8:46 am
de aceea nu voi vota un crestin! nu il voi trimite in gura lupului..
de fapt, poate nici nu voi mai vota..ca si asa nu mai conteaza (in ce priveste partea politica)…in ce priveste partea spirituala, Domnul sa ne faca lumini in patratica noastra, in zonele unde avem o oarecare influenta sau impact, DAR NU IN POLITICA (care e o „curva” – Biblia foloseste acest cuvant in ce priveste Babilonul politic – simbolul politic si economic ptr sistemul de guvernare din ultimele zile, sistem FARA DUMNEZEU, desi se pomeneste poate Numele Lui!)
23 mai 2014 at 9:06 am
Îmi aduci aminte de spusa lui Isus: „Iată, vă trimit ca pe niște oi în mijlocul lupilor”.
23 mai 2014 at 9:47 am
dar nu sa fii lup, nu sa faci ce face un lup, nu sa stai la masa cu un lup (devii lup intrand in haita lor, si mai ales fiind acceptat de ei, tu acceptand stilul lor-caci altfel nu esti primit de ei!), ci sa suferi ce iti face lupul, si sa ii arati ca esti altfel… ORI, in politica, schema aceasta de lucru chiar nu merge… s-a demonstrat deja! omul e corupt si coruptibil…. „fugi de ispita, nu te adapa din ea, crezand ca ai sa o controlezi!”
daca te duci in mijlocul lupilor asteapta-te sa te haleasca, nu crede ca vei fi bine primit de ei si acceptat in pace de ei…
e un dat al firii cazute ca lupul sa manance oaia!
ca doar nu suntem in Imparatia mileniala, cand lupul „va sta la taclale” cu oaia!
Doar daca Dumenzeu nu il vrea martir pe PC! 🙂
23 mai 2014 at 8:44 am
Nu e peste tot așa. Iau un singur exemplu: Facultatea de Teologie Evanghelică de la Leuven (Belgia), deși este foarte mică, este consultată întotdeauna de cei care fac legislația pe educație. Chiar dacă au studenți puțini și s-ar putea spune că „nu contează”, au un reprezentant care este consultat când se iau decizii privitoare la educație. Ceea ce în România nu (prea) se întâmplă. Ministerul îți bagă pe gât legislația și asta e tot.
23 mai 2014 at 9:40 am
la nivel inalt, se dau legi care se vor de conducatori, nu de cei condusi..:)
e o iluzie sa crezi ca ei fac ce vrem noi! 😀
23 mai 2014 at 2:05 pm
Imperiul Roman are trei stadii:
a) Primul stadiu al Imperiului Roman este stadiul „fiarei”
În vremea Domnului Isus Hristos, Imperiul Roman a fost în perioada lui de creştere. În acel timp, Imperiul Roman a stăpânit lumea. Imperiul Roman a stabilit „Pacea romană” („Pax Romana”).
Acest stadiu al „fiarei” a luat sfârşit în două etape:
• în 476 d.Hr., în vest – Imperiul Roman de Apus
• în 1453, în est – Imperiul Roman de Răsărit (Imperiul bizantin).
Însă, Imperiul Roman nu s-a destrămat din cauza unui fierar, care apoi să-l fi urmat ca şi împărăţie mondială. Imperiul Roman a avut parte de o decădere interioară; a degenerat din punct de vedere moral, a pierdut războaie, s-a divizat (în anul 395 î.Hr.) şi până la urmă s-a dezmembrat.
Lecţia istoriei este clară: nici o naţiune nu poate supravieţui dacă Dumnezeu nu este Domnul ei şi dacă ea se află în vrăjmăşie cu Dumnezeu.
Să analizăm cinci motive cheie care au dus la căderea Romei (Imperiul Roman), aşa cum sunt ele prezentate de Edward Gibbon în lucrarea lui clasică “Declinul şi căderea Imperiului Roman”. Ele sunt:
• subminarea demnităţii şi sfinţeniei căminului;
• creşterea taxelor şi cheltuirea banilor publici pentru pâine şi circuri;
• goana nebună după plăceri şi sporturi care devin din ce în ce mai senzaţionale şi mai brutale;
• înarmarea gigantică, în timp ce adevăratul duşman era decadenţa poporului;
• o alterare a religiei, credinţa reducându-se doar la formă.
Nu par familiare aceste lucruri? Din primii ani a istoriei americane, părinţii fondatori ai naţiunii au recunoscut providenţa lui Dumnezeu şi au acceptat că destinul acestei naţiuni este în mâna Sa. Dar astăzi vedem cum Numele Lui este dezonorat, standardele Lui referitoare la bine şi rău sunt luate în bătaie de joc, şi poruncile Lui sunt ignorate. Drept rezultat, aceeaşi factori care au subminat puterea Imperiului Roman, secătuiesc încet şi puterea naţiunii americane.
Dar, de ce Imperiul Roman nu a avut parte de aceeaşi soartă ca şi predecesorii săi? De ce nu s-a destrămat din cauza unui fierar? Fiindcă Biblia ne arată (în Apoc.17:8,11) că Imperiul Roman nu a dispărut pentru totdeauna, ci ceasul lui va veni din nou, în vremurile din urmă. În vremurile din urmă, Imperiul Roman va fi reînviat (restaurat) şi va avea parte de o nouă perioadă de dezvoltare, sub forma unei „împărăţii cu zece coarne”.
De-a lungul istoriei, au existat numeroase încercări de restaurare (reînviere) a Imperiului Roman:
➬ Prima încercare de restaurare a Imperiului Roman a fost chiar a unui împărat a Imperiului Roman de Răsărit. E vorba de Iustinian I, care începând cu anul 530 a început restaurarea unităţii romane în jurul Imperiului său, Imperiului Roman de Răsărit, care a început să mai poarte şi denumirea de „Imperiul Bizantin”. Dar, chiar dacă a reuşit acest lucru într-o oarecare măsură în timpul domniei lui, această încercare a eşuat, mai ales după moartea lui.
➬ A doua încercare de restaurare a Imperiului Roman a fost cea a lui Carol cel Mare, regele Francilor. În anul 800, la Roma, Carol cel Mare a fost încoronat împărat al „Imperiului Roman”, pe care el l-a numit „Renovatio Romani Imperii” („Renovarea Imperiului Roman”). Dar noul imperiu reprezenta numai o restaurare nominală a Imperiului Roman, fiind de fapt un Imperiu Franc Carolingian. Şi această încercare de restaurare a eşuat, Imperiul Carolingian destrămându-se în anul 843 (prin tratatul de la Verdun) şi încetându-şi existenţa în anul 924.
➬ A treia încercare de restaurare a Imperiului Roman a fost cea a lui Otto cel Mare, regele Germaniei. În anul 962, la Roma, Otto cel Mare a fost încoronat împărat al „Imperiului Roman” („Imperium Romanum”), cunoscut în istorie şi ca „Sfântul Imperiu Roman” („Sacrum Imperium Romanorum”) – denumire pe care o poartă din secolul al XIII-lea – sau „Sfântul Imperiu Roman de naţiune germană” – denumire pe care o poartă începând cu secolul al XVI-lea. Dar noul imperiu reprezenta doar o restaurare teoretică a Imperiului Roman, fiind de fapt o încercare de reînfiinţare a Imperiului Carolingian. Şi această încercare de restaurare a eşuat, „Sfântul Imperiu Romano-German” încetându-şi existenţa în anul 1806.
➬ A patra încercare de restaurare a Imperiului Roman a fost cea a lui Napoleon Bonaparte, Prim Consul al Republicii Franceze. În anul 1804, Napoleon Bonaparte s-a proclamat „Împărat al Republicii Franceze”. Dar, noul imperiu era de fapt o încercare de reconstituire a Imperiului Carolingian. Şi această încercare de restaurare a eşuat, Imperiul Francez încetându-şi existenţa în anul 1814.
➬ A cincea încercare de restaurare a Imperiului Roman a fost cea a lui Wilhelm IV de Hohenzollern, regele Prusiei. În anul 1871, Wilhelm IV de Hohenzollern a fost proclamat împărat al „Imperiului Federal German”, sub numele de Wilhelm I. Şi această încercare a eşuat, Imperiul German încetându-şi existenţa în anul 1918.
➬ A şasea încercare de restaurare a Imperiului Roman a fost cea a lui Adolf Hitler, cancelar al Reichului German (Republicii Germane). În anul 1934, Adolf Hitler s-a proclamat „Fuhrer şi cancelar al Reichului German”, înfiinţând „Al Treilea Reich German”. Şi această încercare a eşuat, „Al Treilea Reich German” încetându-şi existenţa în anul 1945.
Aşadar, toate aceste încercări de restaurare a Imperiului Roman au eşuat, până în momentul de faţă.
b) Al doilea stadiu al Imperiului Roman este stadiul „Confederaţiei celor zece naţiuni”
Vă spuneam că în vremurile din urmă, Imperiul Roman va fi reînviat sub forma unei „împărăţii cu zece coarne”, adică a unei „Confederaţii de zece naţiuni”, care va avea centrul în Europa şi care va cauza apariţia Anticristului, care va deveni conducătorul acestei „Confederaţii de zece naţiuni”.
Noi avem acest privilegiu incredibil de a vedea reînvierea vechiului Imperiu Roman, sub ochii noştri. Nu mă întrebaţi: „Cum se va împărţi Europa într-o confederaţie de zece naţiuni?”, pentru că nu ştiu! Dar acest lucru se va întâmpla, în mod sigur. În momentele de faţă, a apărut deja moneda comună, „euro” (moneda oficială a Europei, din 1 ianuarie 2002).
c) Al treilea stadiu sau stadiul final al Imperiului Roman este stadiul „cornului mic”
În Daniel 7, Daniel ne spune că ultima fiară – adică Imperiul Roman – va avea zece coarne – care reprezintă „Confederaţia celor zece naţiuni”. Dar apoi, din mijlocul celor zece coarne, va ieşi „un corn mic”, care va vorbi lucruri urâte şi va aduce hulă la adresa lui Dumnezeu. Şi acest „corn mic” va fi Anticristul, cel care va deveni conducătorul „Confederaţiei celor zece naţiuni” – care vor exista în acelaşi timp cu „cornul mic” – şi ultimul dictator mondial al lumii.
Acestea sunt cele trei stadii ale Imperiului Roman.
Dar apoi, Dumnezeu spune că în vremea „Confederaţiei celor zece naţiuni”, care va fi condusă de Anticrist, omul lui Satan, Hristos – „piatra mică” – va veni şi Împărăţia lui Hristos va fi aşezată pe Pământ.
Aşadar, Împărăţia lui Hristos (Mesia) va fi cel de-al patrulea fierar, care va distruge Imperiul Roman reînviat.(Apoc.17:14).
23 mai 2014 at 2:10 pm
rectific..am lucrat la acest studiu in Revelionul anului 2002… se stia ca moneda euro va intra din ianuarie..si stiu ca era dupa Atacul de la 11 septembrie 2001 asupra Turnurilor Gemene din NY (de fapt am si o sectiune despre acest subiect, in aceeasi carte!)
23 mai 2014 at 2:25 pm
am selectat si am sintezat putin contextul celor de mai sus….
ca sa se poata intelege cate ceva…
A. CELE PATRU COARNE ŞI IDENTITATEA LOR
(Zaharia 1:18-19)
[…]
Zaharia îl întreabă pe îngerul-traducător: „Ce înseamnă aceste patru coarne?”
Zaharia ştia că un corn reprezintă o împărăţie, pentru că sigur a citit şi el cartea lui Daniel. Dar aici, în cea de-a doua vedenie, el vede patru coarne. Aşa că el întreabă: „Ce sunt aceste patru coarne?”
Îngerul-traducător îi răspunde: „Sunt coarnele sau împărăţiile care au risipit pe Iuda, pe Israel şi Ierusalimul!”
Haideţi să ne întoarcem în Daniel 2!
[…]
După aceea, Dumnezeu i-a dat lui Daniel un vis, pe care-l găsim redat în Daniel 7.
În visul acesta, Daniel a văzut patru fiare, ceea ce era de fapt o repetare a ceea ce a visat Nebucadneţar, cu chipul său. Iar, cele patru fiare reprezentau cele patru naţiuni: Babilonul, Medo-Persia, Grecia şi Roma. Şi, ultima fiară, care reprezenta Roma, avea zece coarne, care în visul lui Nebucadneţar era cele zece degete de la picioarele chipului. Aceste zece coarne reprezentau „Confederaţia celor zece naţiuni”, adică reînvierea Imperiului Roman. Iar apoi, Daniel a văzut un „corn mic”, care s-a ridicat dintre cele zece coarne. Şi era vorba de Anticrist, ultimul dictator mondial al lumii.
Acestea au fost cele patru imperii dintre Neamuri, care au împrăştiat şi vor împrăştia Israelul. S-a început cu Nebucadneţar, împăratul Babilonului, şi se va sfârşi cu Anticristul, care va fi stăpânitorul Imperiului Roman reînviat, conducătorul „Confederaţiei celor zece naţiuni” şi, apoi, şi ultimul dictator mondial al lumii.
Zaharia ştia deja toate aceste lucruri, din cartea lui Daniel. Şi Zaharia cunoştea foarte bine istoria celor patru mari imperii. Dar, Zaharia voia să afle şi el mai multe informaţii.
[…]
A. CEI PATRU FIERARI ŞI SARCINA LOR
(Zaharia 1:20-21)
[…]
Aşadar, dacă Imperiul Babilonian a fost primul corn, Imperiul Medo-Persan, al doilea corn, a devenit primul fierar, pentru că „i-a speriat” pe babilonieni şi a nimicit Imperiul Babilonian.
De aceea, al treilea corn, Imperiul Grec, a devenit al doilea fierar, pentru a nimici Imperiul Medo-Persan.
Al patrulea corn a fost Imperiul Roman. Şi Imperiul Roman a devenit al treilea fierar, pentru a distruge Imperiul Grec.
Aşadar, Împărăţia lui Hristos (Mesia) va fi cel de-al patrulea fierar, care va distruge Imperiul Roman reînviat.(Apoc.17:14).
[…]
Haideţi să recapitulăm ce a văzut Zaharia în cea de-a doua vedenie, şi apoi să tragem o concluzie!
• Cea de-a doua vedenie pe care o avut-o Zaharia conţinea „patru coarne” şi „patru fierari”.
• „Cele patru coarne” reprezintă cele patru mari imperii ale lumii, de care s-a folosit Satan pentru a distruge Israelul.
• „Cei patru fierari” sunt patru împărăţii, alese de Dumnezeu pentru a distruge „cele patru coarne”.
• Satan a încercat să distrugă planul lui Dumnezeu cu „cele patru coarne”. Dar Dumnezeu a biruit cu „cei patru fierari”.
23 mai 2014 at 2:29 pm
Și cum știi tu că Zaharia trebuie interpretat prin Daniel?
23 mai 2014 at 2:33 pm
e ca un puzzle… Biblia se interpreteaza cu Biblia (si bineinteles ca is itoria isi are aportul ei)
Zaharia a trait dupa Daniel..a venit cu elemente noi… si toate aceste elemente VT ajuta la intelegerea Apocalipsei…
ptr a ma contrazice trebuie sa studiezi fff bazat profetii si Apocalipsa…numai ca,, surpriza, gasesti impliniri in istorie! (ptr cine vrea sa le ia in seama)
23 mai 2014 at 2:40 pm
Ca un puzzle. Bine zici. Cu multe feluri de a combina piesele, precum văd. După talent, tabloul eshatologic iese altfel.
23 mai 2014 at 2:37 pm
ti-am dat talmacirea lui daniel 2 si 7…. coroborate cu Zaharia, care reia teme din daniel, dar impinge putin mai departe imaginea care se potriveste cu ce spune Daniel..si apoi cu Apocalipsa! 🙂
eu am studiat in istorie..am vazut ca s-a intamplat si ca se mai si potriveste cu profetiile..
asa ca, personal, eu cred asta, desi unii ma pot vedea paranoic… treaba lor! ‘om trai si ‘om vedea…
repet, recunosc nu sunt detinatatorul adevarului suprem si ma astept si la elemente de surpriza!
dar daca va fi cum cred eu? :DDD
istoria cam bate intr-acolo! si eu chiar vad asta! 🙂
multumesc profesorilor mei care m-au ajutat!! 🙂
23 mai 2014 at 2:41 pm
si apropo, asta chiar e munca mea..si nu e plagiata! 🙂
am avut harul sa fiu pasionat de istoorie, sa ii aloc mult timp, sa am si o licenta in domeniu (care sincera nu ma ajuta si mai si invat mereu ca nici macar nu poate fi pricina de lauda! si nici nu trebuie sa fie sursa de mandrie!)
23 mai 2014 at 2:57 pm
Foarte originală, ce să zic…. deși seamănă izbitor cu broșurile adventiste pe care le citeam în adolescență. 🙂
23 mai 2014 at 2:43 pm
inca nu ai vazut tot…. e mult mai amplu tabloul..si detin mult mai multe inf decat pot da…:)
dar ca unul care a alocat mult timp atat acestei teorii, cat si altora, macar la implinirile in istorie se potrivesc! 🙂
23 mai 2014 at 4:48 pm
eram sigur ca vei pomeni de adventisti!
numai ca eu ma feresc de escatologia lor ca de mere acre… lAnticrist=Papa? SUA si nu UE? E trasa de par! SUA nu e pe vatra Imperiului Roman si nici nu e renasterea Imperiului Roman!
crede-ma! nu m-am inspirat DELOC de la ei, desi le cunosc si teologia lor!
Numai ca ei au copiat de la unul si de la altul, au rastalmacit…
ce vina au penticostalii ca au escatologia aproape la fel cu a adventistilor… unii zic ca adventistii au iesit de la penticostali, altii ca penticostalii au iesit de la adventisti…dar difera mult in multe doctrine….
Dar CDE chiar ca nu are legatura cu iism!
Si nici Baptistesirea din adventii premilenisti (gen Branzai, Chiu, etc!)
de ei ce ai zici…ii respingi si pe ei, cred!
Numai ca, ce sa vezi, le Branzai are aceeasi escatologia ca a mea(si eu nu sunt baptist, nici nu m-am inspirat de la el…de fapt, am inceput sa citesc escatologia dansului cand deja eram inradacinat in cea invatata de mine!)
23 mai 2014 at 2:46 pm
inca o pregustare despre Alexandru..:D
Întemeietorul Imperiului Grec a fost Alexandru cel Mare, care la început a fost împăratul Macedoniei. Şi el avea să cucerească Imperiul Medo-Persan.
Alexandru cel Mare a avut câteva bătălii cu persanii, pe care i-a înfrânt. Şi, în marea bătălie de la Issos (12 nov.333 î.Hr.), Alexandru cel Mare l-a înfrânt pe ultimul împărat persan, Darius III. Apoi, la Gaugamela, Alexandru cel Mare, l-a înfrânt din nou pe Darius III şi a nimicit Imperiul Persan.
Până în punctul bătăliei de la Issos, israeliţii au trebuit să plătească impozite Imperiului Medo-Persan, pentru că ţara lor (Iudeea) era o provincie persană.
Aşa că, după cucerirea Tirului şi a Gazei, Alexandru cel Mare şi armata sa s-au ridicat împotriva Ierusalimului şi al Iudeii, cu gând de cucerire (noiembrie 332 î.Hr.)
În vremea aceea, marele preot din Ierusalim era Iaddua (Iaddus). Şi el şi-a dat seama că atunci când va cuceri Ierusalimul, Alexandru cel Mare avea să-l omoare.
Pentru a vedea mai exact aceste lucruri, am să vă redau ceea ce a spus Flavius Iosephus în cartea sa „Antichităţi iudaice”, cu privire la aceste lucruri:
„Imediat după cucerirea Gazei, Alexandru s-a îndreptat împotriva oraşului Hierosolyma (Ierusalim). La primirea acestei ştiri, Marele Preot Iaddus a fost cuprins de teamă şi îngrijorare în privinţa felului cum trebuia să-i întâmpine pe macedonieni, fiindcă stârnise mai înainte mânia regelui acestora prin refuzul său de a se supune şi de a plăti bir acestuia. A recomandat mulţimii să se roage şi a închinat jertfe Domnului, pe care L-a implorat să ocrotească poporul, scăpându-l de primejdie. Când s-a dus la culcare după aducerea jertfei, Dumnezeu l-a îndemnat în vis să nu-şi piardă cumpătul, ci să deschidă larg porţile oraşului, gătite cu cununi de flori şi, cu poporul înveşmântat în alb, el însuşi împreună cu preoţii, purtând îndătinatele straie sărbătoreşti, să iasă în întâmpinarea regelui, fără nici o teamă, căci Domnul îi oblăduieşte. Cum s-a trezit din somnul său adânc, Iaddus s-a bucurat nespus de mult şi, dezvăluind tuturora prevestirea cerească, le-a înfăţişat îndemnurile primite în vis. Apoi s-a pregătit să iasă înaintea regelui.
Când a aflat că regele nu era prea departe de oraş, el a mers cu preoţii şi mulţimea concetăţenilor, îmbrăcat în straie sărbătoreşti şi cu totul deosebite de cele întâlnite la alte noroade, ajungând până la locul ce se cheamă Sapha. Numele acesta înseamnă în greceşte „observato”, fiindcă de acolo ai în faţa ochilor Hierosolyma (Ierusalimul) întreagă, împreună cu Templul. Fenicienii şi caldeeni veniţi ca însoţitori erau convinşi că, în apriga lui mânie, regele le va îngădui să jefuiască oraşul şi să-l ucidă pe Marele Preot, dar întorsătura lucrurilor a înşelat aşteptările lor. De îndată ce a zărit din depărtare mulţimea în haine albe, preoţimea în tunici albe din in scump şi pe Marele Preot, care purta o mantie de culoarea stânjenelului, împodobită cu aur, având pe creştet tiara cu placa aurită, unde era gravat Numele Domnului, Alexandru a înaintat singur, a venerat Numele divin şi l-a salutat în primul rând pe Marele Preot, închinându-se în faţa lui. După ce toţi iudeii, într-un singur glas, au urat bun venit lui Alexandru şi l-au cuprins în mijlocul lor, regii Siriei şi ceilalţi comandanţi au rămas muţi de uimire, închipuindu-şi că suveranul lor îşi pierduse minţile de-a binelea. Parmenion a fost singurul care s-a dus să-l întrebe cum se făcea că el, cel venerat de lumea întreagă, l-a venerat pe Marele Preot. Alexandru i-a zis: «Nu pe el l-am venerat, ci pe Dumnezeu, care l-a gătit cu supremul Său strai preoţesc. Pe dânsul, îmbrăcat cu acelaşi strai, l-am mai văzut într-un vis pe care l-am avut pe când mă aflam la Dios, în Macedonia, şi chibzuiam deja cum voi reuşi să supun Asia, Domnul fiind Cel ce m-a îndemnat să nu zăbovesc, ci să pornesc încrezător la drum. El însuşi va păşi în fruntea oştilor mele şi-mi va încredinţa Împărăţia perşilor. Deoarece n-am mai întâlnit vreodată un alt om cu veşmânt asemănător, de cum l-am zărit, mi-am şi reamintit de visul acela şi de prevestirea lui. Am acum convingerea că din poruncă divină am întreprins această expediţie, că-l voi întrece pe Darius, nimicind puterea perşilor şi că-mi voi realiza toate planurile mele!» După ce a dat acest răspuns lui Parmenion, el a întins mâna dreaptă Marelui Preot şi, însoţit de alaiul preoţesc, a intrat în oraş. A urcat până la Templu, unde a adus Domnului o jertfă aşa cum l-a învăţat Marele Preot, vădind faţă de acesta şi de sacerdoţii săi cea mai înaltă preţuire. Când i s-a arătat cartea lui Daniel, în care figura profeţia că un grec va nimici puterea perşilor (Daniel 8), Alexandru a susţinut că el însuşi se socotea grecul acela, s-a bucurat şi a împrăştiat apoi mulţimea stăpânită de bucurie. Dar a doua zi a strâns-o laolaltă şi i-a cerut să-i spună ce daruri aştepta de la el. Când Marele Preot i-a cerut voie ca iudeii să trăiască după legile lor străbune şi în cel de-al şaptelea an să fie scutiţi de biruri, Alexandru a admis toate acestea. Rugat fiind să îngăduie şi iudeilor din Babilon şi din Media să trăiască după propriile datini, regele a promis că va face bucuros şi asta. A explicat apoi mulţimii că, dacă unii vor să se alăture campaniei militare, este gata să-i ia cu el. Aceştia pot să-şi păstreze şi în cadrul oştirii obiceiurile strămoşeşti şi să trăiască după legile lor. Mulţi s-au înscris atunci în rândurile participanţilor la expediţie.
După ce a limpezit astfel starea cetăţenilor Hierosolymei (Ierusalimului), Alexandru a mers cu oastea mai departe, împotriva oraşelor învecinate.”
Nu sunt lucrurile acestea incredibile?
După cum vedeţi, Cuvântul lui Dumnezeu este atât de precis şi atât de exact. Până şi un împărat păgân, ca Alexandru cel Mare, a recunoscut autoritatea Cuvântului lui Dumnezeu.
Aşadar, Imperiul Grec, care a fost al treilea corn, a devenit al doilea fierar, pentru că a distrus Imperiul Medo-Persan.
23 mai 2014 at 2:58 pm
Bun. Și cum sari de la Alexandru Macedon la UE?
23 mai 2014 at 4:51 pm
1- asta era asa un citat, ca sa vezi ca folosesc si clasici, gen Iosephus ca si surse…
2-ti-am dat deja schema…. cornul reprentat de Imperiul greco-macedonean, a devenit fierar pentru Imperiul Medo-persan, si a avut ca fierar Imperiul Roman…asta e punctul de tranzitie..:)))
23 mai 2014 at 4:55 pm
care Imperiu Roman este renascut in forma UE (viitoarea Confederatia celor zece natiuni/imparatii)… cum cred ti-ai dat deja seama….:)
23 mai 2014 at 8:24 pm
Acuma, dacă a aflat UE interpretarea ta, sigur o să facă mai mult de 10 națiuni/împărății, numai ca să nu le dibuiești tu planurile diabolice!
Tot nu pricep cum sari tu de la Biblie la UE. Ți se pare că UE-ul de astăzi seamănă a imperiu roman? Sau că are în comun cu Imperiul altceva decât libera circulație a persoanelor și a mărfurilor?
23 mai 2014 at 8:25 pm
Păi dacă ai fi istoric sadea ți-ai da seama că citatul despre Alexandru Macedon cam miroase a ideologie.
24 mai 2014 at 2:03 pm
auzi? daca esti ironic, dupa ce am pierdut destul timp cu tine, sa fii sanatos!
nici nu ma mira!
cat despre scepticism, asteapta si ai sa vezi!
lucrurile sunt inca in coacere…
si vad ca iti dai cu parerea fara sa stii multe lucruri,,, numai ca eu am vazut multe declaratii care intr-acolo duc lucrurile..
e ultimul meu comentariu aici!
ai sa iti aduci aminte de spusele mele…:D
29 mai 2014 at 8:55 am
poate nu mai conteaza, dar ar fi bine sa citesti urmatoarea trimitere si sa mu mai faci misto de cei care, in mare, cred ceea ce crede si cultul din care face parte…si si mai mult decat atat…
29 mai 2014 at 8:58 am
23 mai 2014 at 5:13 pm
pe de alta parte, am stat si m-am gandit!
desi nu sunt de acord cu implicarea crestinilor in politica, daca voi vota, va trebui poate sa aleg unul de-al meu (asta daca merge sa votez pe oricine, care nu e din colegiul meu)..si Domnul cu mila! Sa-l tina curat! Si daca e cazul, sa-l trezeasca! 🙂
desi, as oscila intre el si Radu Morar, Nasul! E brasovean de-al meu…imi place cat de cat de el… inca nu e manjit in politica, deoarece e nou, acolo…. si la televiziunea lui a permis Pastorul cel Bun! Si e si din colegiul meu!
23 mai 2014 at 7:00 pm
Nota 10 la răbdare, Emanuel!
Acum, având în vedere felul în care Zaharia îl explică pe Daniel, iar ambele dezleagă fără șansă de tăgadă Apocalipsa … eu cu cine să mai votez? 😦
23 mai 2014 at 8:23 pm
Dacă modest nu sunt, măcar răbdător să fiu. :))
31 mai 2014 at 4:47 pm
Dragul meu CDG, sa stii ca masura pocaintei noastre o are doar DUMNEZEU, expresii de genul; club, gloata, tot un fel de, tot politica, astea au iz de ironie si „mistocareala”, iar aceste lucruri n-au ce cauta in „bagajul” unui pocait. Vis-a-vis de introducerea definitiei casatoriei in forma ei actuala in constitutie, si reglementarile referitoare la institutia familiei, Nu se datoreaza d-lui Costea, e initiativa altcuiva; vedeti ca santeti indus in eroare si la ranul d-voastra duceti pe altii in eroare. Iar cat despre implicatii in a schimba ceva in tara aceasta, eu unul am decis s-o fac si o fac, sant destul de implicat dar altfel decat politic, sant multe alte domenii care ne asteapta sa ne implicam, sa trecem de la „a analiza” la actiune, chiar multe, multe si multi asteapta implicarea noastra. Oare azi pocaitii mai pot fi „acuzati” de prozelitism? Doamne ajuta, si spor (si ravna) la implicare. Pentru Vaisamar: in situatiile descrise de dumneavoastra, chiar si scoase din context, vis-a-vis de Apostolul Pavel la Ierusalim, in implicarea prgatiri lui Timotei, cand il confrunta pe Aostolul Petru, asta se numeste teologie. Da ceea ce face Ap. Pavel in aceste situatii se numeste teologie. Politica face atunci cand e in temnita, atunci cand e inaintea lui Felix, inaintea lui Festus sau Agripa, cand face apel la cetatenia de roman. E o mare gresala sa confundam si sa amestecam politica cu teologia, cu religia. Un text de inspiratie despre cum santem chemati sa facem „politica”; 1Pet.2:9-17.
20 mai 2019 at 3:13 pm
Domnule, eu sunt ortodox și mă gandesc să votez cu Peter Costea, că din ceilalți n-am găsit unul să pot fi sigur că o să lupte in PE impotriva aberațiilor neomarxiste care sunt în fondul lor ultim satanice. Mă surprinde genul ăsta de abordare răutăcioasă – gen să nu îl considerăm pe Petre Costea o figură mesianică etc. Păi a zis cineva așa ceva? Vă impiedică faptul de a-l vota pe Peter Costea să trăiți eshatologic si paulinic? Sau creștinul se pune în lotus privește varful nasului și meditează pană vine sfarșitul lumii, lasă răul să prolifereze aberant? Dacă voi nu-l votați, cine să-l voteze? Hippsterii care vor femeia cu barbă și multe avorturi? Scuzați-mă dar sunt cam multe sclifoseli intelectualiste, după părerea mea, în momente cruciale pentru direcția Europei și a istoriei…
20 mai 2019 at 5:08 pm
Postarea este veche. Intenționez să votez cu Peter Costea la aceste alegeri.
21 mai 2019 at 10:44 am
Ce interesant! Am căzut în aceeași plasă…Am citit toate comentariile de mai sus, care sunt atât de actuale, și abia la final mi-am dat seama că sunt din 2014. Colac peste pupăză am citit comentariul unui ,,Daniel” și mă miram cât de mult sunt în asentimentul meu și cât de bine le spune, pentru ca să îmi dau seama că erau niște comentarii scrise de mine acum 5 ani….