Prima parte a acestui material despre aşa-numita versiune Fidela, AICI.
Învăţaţi limbile biblice cu KJV!
Acurateţea textului rezultat a fost măsurată luând ca etalon KJV (textul din 1769). Zice prefaţa: „VJK este de o deosebită importanţă în înţelegerea textelor ebraice şi greceşti”. Parol?! Dacă vrei să înţelegi mai bine limba greacă a NT, citeşte KJV! Pentru a aprofunda ebraica VT, citeşte tot KJV! Nu m-ar surprinde să aflu că autorul recomandă KJV şi pentru învăţarea limbilor aramaică, latină, coptă etc., fiindcă aparent KJV este metoda garantată de a învăţa diverse limbi vechi.
Cum să ocoleşti inocolibilul
Traducătorii susţin că au încercat să ocolească „practica echivalenţei dinamice”. Nu ştim dacă au reuşit asta, dar cert este că au ocolit sistematic coerenţa şi claritatea sau proprietatea termenilor: „Am încercat să ocolim practica echivalenţei dinamice, care este de prea multe ori, ceea ce traducătorul doreşte să spună.” Concluzia? Care este!
Şvaiţer hermeneutic
„Pentru că această traducere este una literală, vei observa unele exprimări sau fraze mai neobişnuite.” Prefaţa, de bună seamă, este doar aperitivul, menit să ne familiarizeze cu stilistica „neobişnuită” (ce eufemism!) a textului biblic. Autorul insistă că pentru a avea „fiecare cuvânt” al lui Dumnezeu trebuie să traducem literal din limbile biblice. El nu se întreabă dacă unui grec i se încreţesc urechile când aude textul original, aşa cum ni se încreţesc nouă, când citim traducerea FIDELA. Presupoziţia hermeneutică din spatele acestei declaraţii este găunoasă. Pretinzând că valorifică litera, curajosul revizor ucide spiritul textului, fiindcă înţelesul unui text nu se regăseşte strict la nivelul cuvântului, ci la mai multe niveluri: sintagmă, propoziţie, frază, pericopă, capitol, secţiune de carte, corpus de cărţi, Testament, Scriptură. Dacă ne ridicăm şi mai mult deasupra textului, îl putem vedea din satelit, adică în lumina istoriei interpretării. Dimpotrivă, Brian Nibbe & co. refuză să privească Biblia altfel decât prin propriul microscop hermeneutic, care vede doar „one word at a time”.
Uite literalismul, nu e!
E clar pentru toată lumea că metoda literală în sens strict este sortită eşecului. Adică e suficient să încerci să o aplici ca să-ţi dai seama că de fapt ajungi la non-sensuri. De acest aspect îşi dă seama şi revizorul, fiindcă recunoaşte că uneori a „combinat mai multe cuvine din greacă într-un singur cuvânt în româneşte”. Să-mi fie cu iertare, dar nu asta ne-a fost înţelegerea. Cum rămâne cu „fiecare cuvânt al lui Dumnezeu”? Uneori, citim în prefaţă, a fost necesară explicarea unui cuvânt grecesc prin mai multe cuvinte în româneşte! Se dovedeşte astfel că de „practica dinamică” nu scapă nici măcar cei mai înfocaţi adepţi ai literalismului.
Noi şi cumplite revelaţii (lingvistice)
Numele unor cărţi din NT au fost schimbate. De pildă, Titus, „pentru a urma reproducerea fidelă a numelui din limba greacă”. Cu precizarea că numele în limba greacă este Titos, nu Titus. De aici se poate vedea clar câtă greacă ştiu membrii echipei de traducători! Autorul prefeţei mai scrie că toate celelalte traduceri în româneşte ale Scripturii folosesc termenul „Apocalipsa” pentru ultima carte a NT, el propunând în schimb „Revelaţia”. Autorul sigur nu este prea bine informat, fiindcă „Revelaţia” apare şi în NT 2000, revizuit de Iosif Ţon. Cât despre motivul schimbării, el este penibil. S-a renunţat la „Apocalipsă” din cauza definiţiei pe care o dă DEX-ul acestui termen! Dar ţineţi-vă bine, urmează schimbări şi mai spectaculoase: Ioan Botezătorul a devenit Ioan Baptist! E clar, de-acum Marius Cruceru va trebui să renunţe la personajul Nelu Baptistu’, ca să nu fie acuzat că ia în deşert numele Înaintemergătorului!
Ce să mai spui când citeşti acest text justificativ? Le răspunzi membrilor echipei de revizuire cu un verset din Romani 10:2, neapărat în versiunea FIDELA: „Au zel pentru Dumnezeu, dar nu conform cunoaşterii”.
Reacţii evanghelice la această versiune puteţi citi AICI şi AICI.
Vaisamar 
25 ianuarie 2010 at 2:21 pm
Draga Emanuel, cred ca ar trebui sa venim cu exemple… a propos de literalism.
daca tot au incercat literalism, am dat un exemplu recent 1 Petru 1:5, pe care nu l-au rezolvat nici cei de la NeTeReu cum se cuvine.
Am căutat şi în alte contexte… pentru comparaţie… se adună uşor zeci de locuri în care traducătorii sînt departe de original. La ebraică nu mă bag.
Referitor la Nelu Baptistu…. da, va trebui să-mi reevaluez postarea în lumina noii trăduceri.
Dacă Tit este Titus, latinesc, nu grecesc… de ce Pavel nu este Paulus? Petru nu este PEtrus, Marcus? Deci… numele elenizate, latinizate, numele evreieşti, acolo unde cazul? După ce criterii s-a făcut alegerea!
Rar mi-a fost dat să văd o însăilare atît de lungă de prostii ca în textul prefeţei.
25 ianuarie 2010 at 2:54 pm
N-am dat exemple deocamdată, fiindcă textul meu analizează doar introducerea Fidelei. Am văzut însă că s-au adunat foarte multe exemple în comentariile postării pe care aţi scris-o. Am frunzărit şi eu Fidela şi m-am îngrozit. Poate am să aleg în viitorul apropiat o salbă de perle pe care să le comentez.
E clar că aproape totul în această „traducere” este vraişte.
27 ianuarie 2010 at 7:05 am
Traducerea ,, Fidela ” fara voi doi in roluri principale s-a facut ,,fidea ” :).
27 ianuarie 2010 at 9:42 am
Ei, nu trebuie să fiu în rolul principal. Dar o părere cât de cât avizată cred că pot să am.
28 ianuarie 2010 at 9:35 am
Continui, Emanuel? te rog salveaza-ma de la a ma apuca eu de aceasta munca extrem de urita…exemple si comparatii
28 ianuarie 2010 at 9:37 am
Da, sper să pot scoate la imprimantă 1 Corinteni în curând şi să fac o lectură atentă. Poate week-endul ăsta!
29 ianuarie 2010 at 9:58 am
As vrea sa stiu daca se poate ce pregatire universitara (sau post-universitara) aveti si in ce domeniu (domenii). Multumesc anticipat.
29 ianuarie 2010 at 10:50 am
Sunt asistent universitar şi mă pregătesc să susţin teza de doctorat (despre anumite probleme de traducere a NT în limba română).
27 noiembrie 2010 at 2:52 pm
nota zece domnule Emanuel(sper cä am inteles bine care vä e numele cäci asa cum v-am fäcut decunoscut celälalt nu-mi place!!!)!
ce e de läudat läudäm dar ce e de criticat criticäm…pentru mine e f simplu pentru altii insä f complicat… am trimis un comentariu despre acestä biblie si a fost respins dacä trimiteam unul de laudä atunci l-ar fi acceptat cei(cel)de la „vb” dar nu m-am supärat….si-au arätat adevärata fatä….
Aceatä biblie Fidela,e departe de a fi fidelä adevärului .e tradusä din textul grecesc a celor 2 iezuiti-vezi cine a fost Wescott si Hort,2 necrediniosi si darwinisti….. s-a scos din ea multe cuvinte ca sä dea alt sens -.acesti „profesori”erau defapt unelte a celui care cautä sä strämbe intotdeauna cäile Domnului.asa zisul Noul Testament grec pe care acestia il sustin ca fiind original este defapt o
contrafacere iezuito-catolicä ,o loviturä impotriva Reformei si a traducerii King James
vezi mai multe amänunte
multumesc pentru intelegere!”
27 noiembrie 2010 at 3:01 pm
Pardon, aici sunteţi clar „out of your depth”. Westcott şi Hort n-au fost iezuiţi, au fost anglicani. N-au fost necredincioşi, ci creştini pentru care ar trebui să avem un mare respect. Nu ştiu dacă au fost darwinişti, aşa că aştept dovada. Mă refer la un studiu serios, nu la clipuri de pe youtube.
În al doilea rând, „fideliştii” n-au tradus după Wescott-Hort, dacă asta spuneţi. Din confuziile grave pe care le faceţi îmi dau seama că nu ştiţi despre ce vorbiţi.
.
Aveţi o concepţie de-a dreptul conspiraţionistă. Şi nu înţelegeţi că de fapt Westcott şi Hort au fost anglicani, deci protestanţi. N-au plănuit nicio lovitură împotriva Reformei. Singurele lovituri (împotriva rigorii ştiinţifice) sunt în imaginaţia dvs.
.
Mulţumesc de clip. M-am mai onorat cineva cu o această bijuterie cu ceva timp în urmă. Din păcate, amestecă adevărul cu eroarea în proporţii optime. Viaţa e prea scurtă ca să o petrecem combătând prostiile solemne ale unora dintre semenii noştri bine intenţionaţi dar completamente „misguided”.
28 noiembrie 2010 at 10:08 pm
Domnule „Vaisamar”,dupä räspunsul pe care mi l-ati dat nu cä doresc sä fac polemicä dar imi dau seama cä detineti cunostinte minime sau poate sistemul religios din care faceti parte si pozitia universitarä vä impiedicä sä vedeti lucruruile obiectiv….Doctoratele nu a ajutat pe nimeni sä vadä lucrurile in adevärata luminä.Imi pare räu de timpul irosit….mai verificati din cänd in cänd Wikipedia poate vä va folosi si la „Doctorat”
Fiti sänätos!
28 noiembrie 2010 at 11:03 pm
Dacă nu-mi indicaţi dvs. prin ce „obiectiv” să privesc lucrurile, n-am să le văd „obiectiv”, cum le vedeţi dvs.
.
Dacă eu am cunoştinţe minime, vă rog să-mi recomandaţi o bibliografie cu titluri care tratează problema criticii de text a NT, istoria transmiterii manuscriselor greceşti ale NT, istoria ediţiilor critice etc. Sunt dispus să mă „luminez” sub augusta dvs. priveghere. Poziţia universitară pe care o deţin nu poate decât să mă stimuleze să-mi lărgesc orizonturile cunoaşterii sub călăuzirea dvs., desigur, dacă veţi condescinde să mă îndrumaţi. Altfel spus, sunt dispus să învăţ. Numai să-mi spuneţi ce trebuie să citesc în afară de Wikipedia.
.
Sunt de-acord că „doctoratele nu a ajutat”, dar cu condiţia să punem totuşi în acord subiectul şi predicatul din propoziţia precedentă. Înţeleg că dvs. vedeţi lucrurile în adevărata lumină. Să-mi spuneţi şi mie ce fel de becuri folosiţi acasă. La mine în birou sunt tuburi fluorescente.
.
Mulţumesc de urare. Vă doresc şi eu multă sănătate, mai mult discernământ şi mai multă milă faţă de limba română. Că aveţi ce aveţi cu mine înţeleg. Dar de ce să supuneţi limba română la cazne, fără milă, fiindcă nu mă aveţi pe mine la inimă?