Am parcurs astăzi patru capitole (1 Cor. 1-4) din versiunea „Fidela”. Stupoare! Calcuri peste calcuri din limba engleză, după KJV! Sunt convins că Versiunea Autorizată are farmecul ei literar, dacă o citeşti în limba engleză, dar am ajuns la concluzia că sună îngrozitor când o transpui „fidel” (=literal) în româneşte.
Calcuri după KJV, contra originalului grecesc
Impresia mea este că alcătuitorii Fidelei au tradus direct din engleză, fără a ţine cont de specificul limbii române. Prezint mai jos câteva exemple din corpusul de capitole studiate (1-4). Pe prima coloană este textul grec (ediţia Scrivener 1894), la mijloc este textul KJV, iar la final găsiţi textul „Fidelei”.
1:10. Παρακαλῶ / I beseech / vă implor.
Traducerea corectă în limba română este “vă îndemn”. Englezescul “beseech” are o intensitate mai mare decât originalul, drept pentru care în „Fidela” Pavel ajunge să-i “implore” pe corinteni. Nu prea îl văd pe apostolul Pavel implorându-i pe creştinii din Corint. Mai ai un pic şi îţi vine să crezi că Pavel o să se pună în genunchi în faţa lor; el, care, la o adică, poate să le şi poruncească, fiindcă este părintele lor în Hristos.
1:15. εἰς τὸ ἐμὸν ὄνομα [ἐβαπτίσα] / in mine own name / în propriul meu nume.
Caracterul nefiresc al exprimării se datorează tot urmării fidele a textului din KJV. Dacă traducătorul pornea de la textul grec, ar fi spus “am botezat în numele meu”. Şi era de-ajuns.
1:17. κενωθῇ / be made of none effect / să fie făcută fără efect
Aici este cât se poate de clar că s-a tradus din engleză. Termenul grecesc κενόω, kenoo înseamnă de regulă “a goli”, dar în context are sensul de “a zădărnici”. Întreb: pentru ce să ne scărpinăm după ureche cu o parafrază din engleză, dacă avem deja în limba română un termen echivalent foarte potrivit?
1:19. τὴν σύνεσιν τῶν συνετῶν / understanding of the prudent / înţelegerea celor prudenţi
Aici traducătorul a comis o “imprudenţă” serioasă, fiindcă n-a stat să se întrebe dacă “prudent” în engleză e totuna cu “prudent” în română. Ei bine, nu e! La 1611, “prudent” însemna “wise, discerning, sapient”. În limba română din 2010, “prudent” înseamnă (luând ca reper banalul DEX) “care prevede eventualele consecinţe, orientându-se bine în mediul înconjurător; care acţionează luând toate măsurile de precauţie; prevăzător; precaut; circumspect.” Răfuiala lui Pavel nu este cu persoanele care traversează întotdeauna pe verde sau care conduc cu atenţie, ci cu „deştepţii lumii” (=exponenţii unei Weltanschauung păgâne, oamenii care se bazează pe retorică, pe know-how-ul secular, pe intelect, erudiţie etc.). Să mai adaug şi că în greceşte avem două cuvinte înrudite (σύνεσιν, συνετῶν), de aceea traducerea ar trebui să păstreze acest aspect. „Priceperea celor pricepuţi” este o soluţie mai convenabilă, pe care traducătorii „Fidelei” n-au ales-o fiindcă (din nefericire) n-au tradus din greacă, ci din engleză.
1:20. οὐχὶ ἐμώρανεν ὁ Θεὸς τὴν σοφίαν τοῦ κόσμου τούτου; / hath not God made foolish the wisdom of this world? / Nu a făcut Dumnezeu prostească înţelepciunea acestei lumi?
În context, sensul verbului μωραίνω, moraino (aor. ἐμώρανεν, înrudit cu μωρός, moros ‛prost, nebun, nerod’) este de „a face să pară nebun/nerod etc.”, dar în tradiţia biblică românească redarea lui s-a dovedit variată: a prosti Corn. 1924, a scoate de nebun(ă) Gal. 1838, a dovedi nebună Bibl. 1968. Soluţia „Fidelei” este cât se poate de nepotrivită. Nu spune nimeni în română că X l-a „făcut prostesc” pe Y. Cine insistă să spună aşa ţine cu tot dinadinsul să se „facă ridicol”!
Exemplele se pot multiplica indefinit şi sper să am răgaz să continui lista, cu explicaţii. Din nefericire, unele formulări sunt cât se poate de jenante şi dovedesc nu doar o cunoaştere superficială a limbii române, ci şi neglijarea textului grec. Interesant este că acolo unde traducătorii KJV au marcat diverse adaosuri în textul biblic cu italice, traducătorii români au inserat şi ei aceleaşi explicaţii, tot cu italice. Avem aşadar o versiune trasă la indigo după KJV. De bună seamă, Dl. Brian Nibbe n-a vrut să păstreze doar pentru sine frumuseţea Versiunii Autorizate şi s-a gândit să o împărtăşească şi românilor. Numai că ce le-a oferit nu este KJV, ci o caricatură. Cam ce ar rezulta şi dacă românii s-ar apuca să-i facă dlui Nibbe cadou versiunea Cornilescu în engleză!
(Va urma, probabil).
30 ianuarie 2010 at 12:14 am
Imi place analiza ta.
Cred ca ii va prinde bine lui Nibbe, parerea mea este sa i-o trimiti pe mail bjnibbe@aol.com
30 ianuarie 2010 at 2:51 pm
I-am trimis deja dlui Nibbe părerea mea, dar fără argumente. Pur şi simplu impresia pe care am avut-o citind capitole din Fidela. Nu mi-a răspuns. Pe Marius Cruceru l-a anatemizat oleacă, deci nici eu nu sunt departe…
Nu ştiu dacă a citit sau nu comentariile mele. În orice caz, mă simt dator să iau atitudine faţă de această versiune.
30 ianuarie 2010 at 3:29 pm
E o mare diferenta intre analiza ta si reactia fara argumente a lui MC. Nimeni nu este 100% imun la corijare.
„orice vorba sa fie sprijinita pe marturia a 2 sau 3 martori.”,”de ce ma bati?” etc,… e nevoie de argumente. Sunt cronofage, dar daca nu ai timp, nu aduce vorba.
Astept continuarea analizei.
30 ianuarie 2010 at 10:07 am
Inca nu am citit din ea.:(
30 ianuarie 2010 at 1:06 pm
Multumesc, Emanuel!
Se pare insa ca nu toata lumea este convinsa
poti lua echivalari la verbe, adjective, clasificat …
etc.
e jale si prapadenie!
chiar ieri am citit din King James pentru ca numai asta am gasit aici. le-am vorbit unor studenti de la un seminar evanghelic din Grecia…
textul este frumos, poetic pe alocuri in King James… dar cind se face traducerea traducerii… e jale!
bataie de joc!
30 ianuarie 2010 at 2:02 pm
Sper să mai am timp de o tranşă în perioada următoare. Mi-am făcut multe adnotări la 1 Cor. 1-4 (pasaj asupra căruia m-am oprit). Oare ce fel de demonstraţii ar fi necesare pentru a-i convinge pe aceşti oameni?
Şi KJV are problemele lui. D.A. Carson a scris o cărţulie interesantă despre dezbaterea legată de KJV. Am cartea în bibliotecă şi ar fi un bun prilej să mă întorc un pic la ea.
30 ianuarie 2010 at 1:13 pm
Aferim! Uite că avem la mână şi o analiza mai detaliată, cu argumente ligvistice.
Keep up the good work! Mulţumesc.
30 ianuarie 2010 at 2:08 pm
E destul de „cronofagă” activitatea asta de chiţibuşăreală a unei traduceri, dar sper să am timp pentru a prezenta noi exemple. Judecând după ce am citit deja, aş spune ca valoarea Fidelei este nulă. Ce rost să-i găseşti versiunii KJV în româneşte?
30 ianuarie 2010 at 2:42 pm
Incep sa cred ca vrei sa-i dai ceva valoare cu analiza ta?
Dupa mine ar fi cateva moduri de a privi problema: e o traducere nula dpdv al stiintei, nula dpdv al teologiei, nula dpdv al utilitatii in practica crestina. In oricare din cazuri analizarea ei, odata stabilita (non)valoarea traducerii e lovita de nulitate prin contaminare.
Personal as fi mai interesat totusi sa aud argumente care ar demonstra clar efectul ei negativ asupra practicii crestine a neinitiatului in greco-romane. Altfel, tinand cont ca civilizatia moderna a adus multe alte traduceri mai mult sau mai putin acceptate de profesionisti nu pare decat o batalie intre David si Goliat in care nu s-a stabilit inca cine joaca rolul cui.
Interesant e ca in povestea lui Uza care imi vine in minte acum nu aflam pe cine ar fi tras la raspundere Dumenzeu daca Uza nu punea mana si chivotul (traducerea corecta a Bibliei)ar fi cazut din car.
Imi cer scuze Manu pentru pesimismul meu; nu se adreseaza direct tie ci valurilor create de bomba asta care aduc prea mult pentru mine cu cele create de cipuri, 666 si 2012
2 februarie 2010 at 8:59 am
Ce rost are oricum sa arunci pe piata o traducere a Bibliei, in starea in care este ea, fara sa mentionezi cine sunt autorii ei?
Faptul ca nu ni se spune nimic despre ei este o sfidare, cu atat mai mult cu cat este deliberata, la adresa celor despre care se spune ca ar trebui sa fie destinatarii acestu produs.
30 ianuarie 2010 at 2:59 pm
#Sam. Nu încerc să dau valoare acestei traduceri. Am luat doar câteva exemple din care reiese că este tradusă prost. Nu ştiu încă nimic despre „teologia” traducerii. Adică dacă ajustează anumite versete ca să iasă o anumită teologie. Efectul cel mai negativ este o pervertire a limbii române, prin introducerea unor structuri englezeşti care atentează la „simţul comun”.
Episodul cu Uza este menit să ne înveţe că sunt anumite lucruri pe care musai trebuie să le facem (purtarea chivotului pe umeri, de către cei chemaţi la asta), după cum sunt şi lucruri pe care musai trebuie să nu le facem (punerea chivotului în car şi atingerea lui de un profan). Că tot ai făcut o aplicaţie în domeniu, dă-mi voie să fac şi eu una: oameni nechemaţi şi nepricepuţi se apucă de tradus Biblia, făcând cam ce a făcut Uza cu chivotul. Rezultatul este o înjosire a Cuvântului (=chivotului, dacă vrei).
Nici mie nu-mi place isteria. Dar cred că putem spune răspicat, şi fără să ne isterizăm, că judecată în ansamblu şi în detalii, Fidela este o antitraducere care mai mult îi încurcă pe oameni decât îi lămureşte.
30 ianuarie 2010 at 7:07 pm
Daca nu ar trebui combatuta pe cale literara
si teologica,aceasta traducere”grobiana” as numi-o eu,pentru noi”cei comuni” ar fi simplu:nici nu am deschide paginile ei.
Suna atat de suparator,cel mai elementar simtte face sa-ti pui „antifoane”daca
cumva in preajma ta,cineva citeste din Fidela;desi Vesteabuna ma acuza ca Duhul Sfant nu a venit la mine cand mi-am spus parerea asupra acestei carti.
Mi-este drag sa vad ca avem oameni destoinici pentru lucrari bune.
Domnul sa va ajute pe toti cei care faceti ca Adevarul sa lumineze,distrugand umbrele pe care Cel Rau le intinde in fel si chip.
2 februarie 2010 at 6:44 am
D-na Elisa
Ma vad un fel si-un chip al raului, iar lucrarea mea o vad ca umbra, lupt cu mine insumi in fiecare zi si castig doar cand omor madularele mele zilnic, cand mor impreuna cu Cristos, cel pe care il iubesc si il indragesc mai presus de orice text, El este Cuvantul nu textul. Suntem marunti si nemernici (ma refer la mine) suntem meschini si ipocriti (tot la mine ma refer) dar lupta noastra este pentru a ne apropia de Cuvant printr-un text, acest text este definit de omul care il scrie, dar este imputernicit de Duhul care sta in spatele lui, ma apasa zi de zi povara evidentei acestui Duh in mine, a aratarii lui prin mine, ma odihnesc zi de zi in acest jug, am unul autentic, adus de pe grumajii unor boi dintr-un sat de-al nostru, unul amarat, si cand uit aceste lucruri ma duc si ma uit la el, nu banuiti de cate ori mi-am bagat grumazul in el odihnindu-ma la gandul ca Domnul meu tine tanjeala, poate intr-o zi il voi chiar pune in spatele amvonului dinapoia caruia predic Duminica de Duminica, pentru a nu uita, ca suntem forme si chipuri ale raului, ca traim doar prin moarte, ca destoinicia este truda odihnei in jugul slujirii alaturi de Cel ce ne duce la ape de odihna,
imi vine greu sa pun punct, virgula sau orice altceva aș vrea sa curg, nu am vrut sa zgariu, ci sa iubesc. Am fost mandru la randu-mi simtind acea vibratie de mandrie cand mi-ati pomenit de fiul D-voastra, si-mi dau seama, fara sa am pretentia ca inteleg, de profunzimea dragostei si atasamentului pe care il aveti pentru ceea ce iubiti,
Nu pot avea pretentia sa iubiti dar pot oare sa va cer sa nu muscati ceea ce eu iubesc?
Cu respect
Beniamin
1 februarie 2010 at 7:46 pm
Știați de ce această mare realizare, de acest eveniment?
1 februarie 2010 at 8:33 pm
V-am moderat intervenţia, fiindcă nu văd ce legătură are cu subiectul postării. Şi-apoi, codul bunelor maniere spune că numărul de telefon al cuiva nu se dă fără permisiunea terţului. Deci staţi să întreb…
1 februarie 2010 at 9:13 pm
Domnilor
Haideti sa ne referim la Implorat, a implora
Verificati urmatoarele Referinte scripturale: Luca 8:28, 9:38, Matei 18:32, 18:29, Marcu 1:40, 5:23 apare acelasi cuvant pe care Cornilescu il traduce ca indemna, ruga, etc, Noi l-am tradus uniform cu un cuvant care sa mearga in aceste toate situatii, ne pare rau ca nu va place un asa cuvant frumos latinesc… etc… etc aveti un argument serios impotriva acestui cuvant?
Beniamin
1 februarie 2010 at 11:06 pm
Stimate domn, parakaleo apare de 109x în NT NA-27. Aceste ocurenţe pot fi grupate în aproximativ 5 categorii (ca să iau clasificarea BDAG):
① to ask to come and be present where the speaker is, call to one’s side
② to urge strongly, appeal to, urge, exhort, encourage
③ to make a strong request for someth., request, implore, entreat
④ to instill someone with courage or cheer, comfort, encourage, cheer up
⑤ In several places παρ. appears to mean simply treat someone in an inviting or congenial manner, someth. like our ‘be open to the other, have an open door’: invite in, conciliate, be friendly to or speak to in a friendly manner
Dacă dvs. vreţi să traduceţi consecvent un termen (peste tot cu acelaşi echivalent) atunci trebuie să vă asiguraţi că sensul lui e acelaşi peste tot în versetele unde apare. Iar sensul din Evanghelii diferă de cel paulin.
„A implora” este prea puternic în contextul epistolei 1 Cor. Dvs. nu aveţi proprietatea termenilor, dacă nu vi se pare nimic în neregulă cu acest termen în 1 Cor. 1:10.
2 februarie 2010 at 7:06 am
referirile mele erau la pasaje similare. Noi astazi stabilim categoriile, analizam si noi dam sens cuvintelor, va-ti intrebat vreodata cum se face ca limba greaca nefiind una saraca s-au ales totusi aceeasi termeni care exced astazi categoriile in care noi ii punem. Da Proiectul Fidela este unul foarte curajos propunandu-si tocmai acest lucru, de a pastra consecventa in cuvinte, veti spune din nou ca nu am proprietatea termenilor, domnul meu ati facut un enunt perfect valabil, dar pe care il pot demola fara sa ma stradui prea tare, de ce? Pentru ca ati transmis un mesaj cu termeni care prioritar au alt sens decat cel atribuit de D-voastra, ati folosit totusi aceeasi termeni
Beniamin
1 februarie 2010 at 9:48 pm
n context, sensul verbului μωραίνω, moraino (aor. ἐμώρανεν, înrudit cu μωρός, moros ‛prost, nebun, nerod’) este de „a face să pară nebun/nerod etc.”, dar în tradiţia biblică românească redarea lui s-a dovedit variată: a prosti Corn. 1924, a scoate de nebun(ă) Gal. 1838, a dovedi nebună Bibl. 1968. Soluţia „Fidelei” este cât se poate de nepotrivită. Nu spune nimeni în română că X l-a „făcut prostesc” pe Y. Cine insistă să spună aşa ţine cu tot dinadinsul să se „facă ridicol”!
Ridicol Domnul Meu, X nu l-a făcut prostesc pe Y dar… X a facut prosteasca intelepciunea lui Y
Putem aici sa explicam ce spune textul, sa predicam o predica buna, sau pur si simplu sa punem cuvintele potrivite si sa lasam predicile pe seama celor ce trebuie sa le predice, este traducere nu parafrazare, textul comentat si adnotat va urma un text tehnic bun
Haideti sa ne referim la text si sa ne abtinem cel putin o vreme de la judecati de valoare
Beniamin
1 februarie 2010 at 11:16 pm
Să trecem la „moraino”. Se pare că n-aţi înţeles argumentul meu. Spuneam că nu folosim construcţii de tipul:
a face + prostesc/prostească + Complement direct (ceva/cineva)
Pe această schemă, e acelaşi lucru fie că spunem:
1) Dumnezeu + a făcut + prostească + înţelepciunea
sau
2) X + a făcut + prostesc + pe Y
Structura gramaticală e aceeaşi. Or, dvs. aţi creat o structură care sună prost şi pe care vorbitorii de limbă română vor refuza să o asimileze.
În plus, avem în română o structură similară: „a face prost pe cineva”, care înseamnă altceva (=a spune cuiva că e prost). Construcţia dvs. se apropie ca structură de aceasta, dar are un alt sens, de aceea induce confuzie.
1 februarie 2010 at 9:51 pm
Sunt probleme cu textul… haideti, va implor, va indemn, va incurajez, va indemn cu staruinta! Sa lucram la ele!
beniamin
2 februarie 2010 at 8:55 am
Oare nu este pierdere de vreme? Ca si cum ati arunca o piatra intr-un lac si acum … hm … sunt probleme, hadeti sa sarim sa vedem ce este pe fundul lacului.
Merci … nu.
2 februarie 2010 at 1:33 pm
Nu cred că e o pierdere de vreme dacă intrăm în atelierul „fideliştilor” şi arătăm cam ce „geme” au produs domniile lor. Astfel oamenii îşi pot forma propria lor părere.
2 februarie 2010 at 2:21 pm
D-le Dyo
Era o adresare pur retorica, observati va rog postarile anterioare si nu ma jicniti considerand ca cer mila de la unii care s-au exprimat in felul in care au facut-o despre acest proiect.
Aveti cel putin atat respect
beniamin
2 februarie 2010 at 2:33 pm
Ce rost are oricum sa arunci pe piata o traducere a Bibliei, in starea in care este ea, fara sa mentionezi cine sunt autorii ei?
D-le Dyo
TRADUCEREA NU A FOST ARUNCATA PE PIATA
NU NOI AM POSTAT sau publicat textul ei, nu am vorbit nimic despre ea, nu am scos-o in fata, nu am promovat-o, am auzit latraturi si am iesit sa vad ce se intampla, ar trebui sa stiti asta. Textul nu este gata, ati atacat cu vehementa o ciorna si aveti acum, va rog sa ma iertati, neobrazarea sa ne aruncati in fata cuvintele pe care le rostiti. Eu am lucrat 8 ani la atitudinea pe care o promovez, dupa poza pe care o afisati D-voastra ati lucrat mult mai mult.
Sa stiti ca respectul pe care vi-l port m-a indemnat la afirmatiile pe care le-am facut
Beniamin
PS. Am emailul personal publicat daca doriti sunt gata sa raspund personal nu sa fac circ
2 februarie 2010 at 7:31 pm
@ Beniamin
Puteţi să-mi explicaţi atunci cum a ajuns o traducere nefinalizată la dispoziţia tuturor pe internet? Mie îmi arată a publicaţie în toată regula cu introducere, copyright şi toate cele. Nu cred ca „ţine” scuza dvs.
În ce priveste „neobrăzarea” mea te rog să priveşti în oglindă … eu nu folosesc astfel de cuvinte, chiar dacă, recunosc, stilul meu de abordare poate fi incomod.
În ce fel mai puteţi vorbi de respect … chiar nu mai înteleg nimic.
M-aţi lăsat mască, pur şi simplu. Păcat …
2 februarie 2010 at 10:36 pm
Dyo, traducerea a fost „publicata” pe un blog obscur, la fel ca autorul lui. Ciorna a ajuns la mine intamplator, nu premeditat, am postat-o pe net unde a stat cuminte mai bine de o saptamana fara sa fie bagata in seama. Poate ramanea asa, dar…..A bagat-o in seama MC, eu cred ca premeditat, el a inceput taraboiul. Daca maine vreunul din traducatori imi cere sa o sterg, o sterg. Blogul meu nu este „tabloid”, se adreseaza in primul rand fratilor, prietenilor si rudelor plecati peste mari si tari, pentru ei am postat si „Fidela”.
In alta ordine de idei, ma bucur ca nimeni nu gaseste greseli teologice la Fidela, chiar daca ar fi, numai Dumnezeu si Cuvantul lui sunt infailibili, traducerile, vestirile, marturiile sufera de blestemul din Eden, sau de la …Babel. Oare cum ar fi sa va imaginati 5 minute ca sunteti de aceeasi parte a baricadei?
Oameni buni, voi va salutati cu „pace”? Mai bine v-ati saluta cu „conflict” pentru ca asta respira din duhul multor postari.
In numele dragostei…
3 februarie 2010 at 11:40 am
Draga vestebuna
Ceea ce am descărcat de pe net avea o introducere care te invita la lectură; pentru mine acest fapt se bate cap în cap cu ideea de „ciornă”.
Dacă în adevăr este o ciornă furată, ( le ce bun să mai avem copyright ?!?) nu am văzut de la început o reacţie a autorilor, care să precizeze acest lucru şi să îşi protejeze munca în vre-un fel ( altul decât dezbaterile sau atacurile la persoane ). Ideea cu „ciorna” a apărut mult mai târziu, când dezbaterea era în toi.
Ce vreau să subliniez este că, oricum ai privi lucrurile, autorii Fidelei nu au gestionat cu înţelepciune situaţia.
Atât timp cât Fidela este o baricadă, nu putem fi de aceeaşi parte a ei, din motive pe care le-am expus atât pe blogul meu cat şi în comentariile de pe alte bloguri.
Cât timp practicaţi această retorică a apărării unui lucru pe care îl numiţi apoi „ciornă” aş spune că faceţi proba unei crase inconsecvenţe. Ar fi bine sa aveţi cu toţii o sedinţă plenară şi vă hotărâţi să fiţi pe aceeaşi pagină în problema asta.
PS. Blogul meu este un „tabloid”; din păcate nu ai înţeles adevăratul sens al acestui cuvânt aşa cum era el folosit el acolo; alţii au reuşit acest lucru şi au apreciat corect descrierea mea, tu nu. Nu fii trist însă, unele lucruri cer mai mult timp pentru a fi înţelese în adevărata lor semnificaţie, iar eu am răbdare berechet …
1 februarie 2010 at 10:25 pm
Domnilor
Sa ne referim la implora, a implora
Verificati referintele scripturale: Luca 8:28, 9:38, Matei 18:32, 18:29, Marcu 1:40, Marcu 5:23, nu sunt toate…
In toate apare acelasi cuvant grecesc ce se traduce diferit in functie de „context” in diferite traduceri, a indemna, a ruga, a ruga staruitor. Observa totusi cineva ca este vorba de. acelasi cuvant in greaca sau povestim discutii despre ce ne place noua sau nu ne place. In fidela s-a folosit acelasi cuvant in toate situatiile, cuvant care sa satisfaca si cerintele limbii, este corect, este latinesc, este… si merge in toate situatiile, pe cand a indemna si toata pleiada sunt „contextuale”
În context, sensul verbului μωραίνω, moraino (aor. ἐμώρανεν, înrudit cu μωρός, moros ‛prost, nebun, nerod’) este de „a face să pară nebun/nerod etc.”, dar în tradiţia biblică românească redarea lui s-a dovedit variată: a prosti Corn. 1924, a scoate de nebun(ă) Gal. 1838, a dovedi nebună Bibl. 1968. Soluţia „Fidelei” este cât se poate de nepotrivită. Nu spune nimeni în română că X l-a „făcut prostesc” pe Y. Cine insistă să spună aşa ţine cu tot dinadinsul să se „facă ridicol”!
Domnilor
Este ridicol, bineinteles ca x nu l-a facut prostesc pe y, dar x a facut prosteasca intelepciunea lui y poate fi un cu totul alt sens, si exprimare. Va rog sa verificati acest sens. Putem parafraza, putem predica, putem explica, adnota si comenta, dar atunci sa nu avem pretentia ca am traduce. Haideti sa lasam treaba de a predica celor ce au aceasta slujba, aici vorbim despre traducere. Sunt reguli elementare de traducere ce nu ar trebui nici macar amintite pe un astfel de site, in care toti participantii sunt profesionisti. Nu este o ironie.
Textul cere lucru, textul este in lucru lucrati la text Domnilor, Va implor, va indemn, va incurajez, va indemn cu staruinta, … Dar sa lasam cel putin deocamdata la o parte, judecatile de valoare. Observatii pe text va rog, vad un inceput bun, pe care foarte multi il descurajaza
Beniamin
Beniamin
1 februarie 2010 at 11:20 pm
Dle Lariu,
Dacă Fidela este primul dvs. proiect de traducere, vi se poate ierta. Dacă nu e primul, deja avem de-a face cu o recidivă şi asta se iartă mai greu.
Am oareşce experienţă de traducător (de vreo 10 ani), cred că ştiu cât de cât ce înseamnă „a traduce” şi îmi pot permite anumite judecăţi de valoare.
Am să revin cu observaţii despre Fidela.
2 februarie 2010 at 5:19 am
D-le …vaisamar
Sunteti foarte personal in aprecierile D-voastra, dar va multumesc pentru faptul ca ati incercat tehnic sa aveti un argument impotriva acestei traduceri, spre deosebire de alte bloguri. D-l meu, regulile de gramatica sunt un standard ce nu se stabileste pe un blog fie el chiar cu o participare de …20 de persoane. Regulile de gramatica au timpul lor de a fi respectate si au timpul lor de a fi calcate, asta se invata destul de devreme in programa scolara. Iar daca ati citit traducerile existente deja, cu bogatia lor de „reguli gramaticale” care totusi trec usor cu vederea pentru ca … sincer habar nu am, sau au analisti de genul Sam Nula, de mai sus, revenim la obiectiile D-lui Cruceru despre maleabilitatea si elasticitatea unei limbi. O limba este cu atat mai elastica cu cat se scrie mai mult in ea, sper ca am citat corect. Va rog mult de tot sa reveniti cu obiectii despre Fidela, sa stiti ca fiecare text luat de D-voastra in discutie a fost reanalizat Sunteti un punct de vedere avizat dar, Domnul meu, cu totii cadem usor in ispita de a crede ca suntem singurul, haideti sa nu discutam de pe aceasta pozitie, pentru ca sunt iubitori de scrieri, care urmaresc ceea ce scriem si se raliaza unui punct de vedere doar pentru numele care este in spatele lui, cand inclusiv Apostolul Pavel vine si spune, cercetati cu atentie ce spun, Iar Dumnezeu spune puneti la incercare ceea ce eu spun aici si veti vedea daca nu… Multumesc pentru ca mi-ati amintit de experienta d-voastra in domeniu. Este minunat, (fara ironie)dar daca experienta d-voastra nu a produs inca o lucrare de magnitudinea celei in discutie se prea poate ca ea nici nu va avea puterea de a o demola, iar daca ea va fi demolata de D-voastra inseamna intr-adevar ca a fost facuta de pe o pozitie amatoriceasca, cu o vechime de 10 ani. Am mai spus, textul se supune criticii, are anumite pasaje asupra carora se pot forma discutii foarte interesante, dar D-voastra inca nu le-ati descoperit, si ma indoiesc ca in felul in care ati abordat analiza acestei traduceri veti reusi sa le descoperiti vreodata.
Textul are greseli, avem liste destul de lungi la care lucram in momentul acesta, dar repet sunt greseli gasite de oameni cu experienta, dati-mi voie sa spun ca exista si experiente mai mari de 10 ani, de exemplu eu care sunt printre cei mai tineri si fara o valoare prea mare in acest proiect lucrez de vreo cinsprezece ani, repet SUNT novice nu MA CONSIDER novice, haideti sa pastram tacere in fata unor puncte de vedere care inca nu s-au exprimat si care au intr-adevar greutatea de a zidi sau darama. Sunt apoi greseli care tin intr-adevar de gramatica si greseli de scriere, majoritatea celor care si-au exprimat aici puncte de vedere sunt invitati sa ramana la acestea. Pot fi foarte folositori.
Multumesc
Beniamin
2 februarie 2010 at 1:00 pm
Dle Lariu, mă abţin să răspund punctual la comentariul dvs., fiindcă ar fi o pierdere de vreme. Dacă dvs. credeţi că regulile de gramatică le puteţi stabili dvs. şi ceilalţi „fideliştii” cred că aveţi năzuinţe cam mari.
Întreb doar: care „magnitudine” a Fidelei? 8 ani de lucru amatoristic conferă „magnitudine” acestei traduceri? Să fim serioşi!
Faceţi publică lista celor care au lucrat la Fidela, să ştim şi noi cine sunt aceşti modeşti profesionişti şi ce curriculum au.
P.S. Modul în care folosiţi cuvintele în comentariul de mai sus este ilustrativ şi pentru ce aţi făcut cu „Fidela”. Ziceţi „sunteţi foarte personal în aprecieri”. Cum adică sunt „foarte personal”? Şi cum ar trebui să scriu ca să fiu „impersonal”?
2 februarie 2010 at 8:11 pm
Domnu, daca nu aveati ochii rosii de furie vedeati ca am vorbit oarecum in favoarea dumneavoastra asa ca nu-mi ramane decat sa ma amuz de „traducerea” pe care mi-ati facut-o.
Personal je m’en fiche de cine mai traduce si ce pentru ca nu e treaba mea sa ghicesc care e a buna. Sanatate
2 februarie 2010 at 8:23 pm
Sam, după cum vezi, simpla prezenţă pe acest blog este un semn că susţii interesele duşmanilor Fidelei! 🙂
2 februarie 2010 at 2:16 pm
Dacă Fidela este primul dvs. proiect de traducere, vi se poate ierta. Dacă nu e primul, deja avem de-a face cu o recidivă şi asta se iartă mai greu.
La asta m-am referit cand am vorbit de faptul ca va adresati foarte personal, nu doar d-voastra ci toti greii acestor bloguri, ati observat probabil cum ataca mai toti, persoane si nu probleme de traducere, aproape ca incepeti si d-voastra. La asta ma refeream. Imi cereti o lista cu traducatorii, mai tarziu o sa-mi cereti si adrese, se practica treaba asta nu demult, imi pare rau pentru D-l Cruceru,care a formulat o afirmatie de acelasi gen, ar trebui sa stie o leaca mai bine cum stau lucrurile cu astfel de recomandari, cat despre D-voastra D-le, am observat o abordare putim mai temperata, civilizata si serioasa, nu va abateti de la ea transformand totul in circ si pe acest blog.
Beniamin
2 februarie 2010 at 2:34 pm
Dle Lariu, nu ştiu unde aţi învăţat limba engleză, dar vă joacă feste! În limba română nu folosim „personal” în sensul în care îl folosesc vorbitorii de limbă engleză când spun: „You’re getting personal”. Dar să nu ne irosim energiile pe subtilităţi… În limba română, despre care presupun că e limba dvs. maternă, se spune „atac la persoană”! Sper că n-am devenit prea „personal” cu această remarcă.
Eu nu v-am cerut adrese, v-am cerut nume de persoane şi CV-uri. Oricine are pretenţia să ne dea Biblia într-o nouă traducere românească trebuie să aibă această minimă decenţă de a se prezenta. Altfel, iniţiativa rămâne una obscură.
Dvs., de pildă, ce calificare aveţi pentru munca pe care aţi întreprins-o? Ce studii aveţi, prin ce v-aţi remarcat în biblistica românească? În cuvintele lui Moromete, „pe ce vă bazaţi”? Pentru a face un lucru de ispravă e nevoie de mai mult decât gânduri pioase şi bune intenţii. Cu gânduri pioase şi bune intenţii se pot traduce broşurele, nu Biblia.
2 februarie 2010 at 2:40 pm
# Beniamin Lariu. Fiindcă văd că afirmaţi insistent că aţi lucrat 8 ani la acest proiect, daţi-mi voie să vă atrag atenţie că mai importantă decât durata e calificarea. Întrebarea este nu „cât aţi lucrat?” ci „ce calificare aveţi pentru a vă implica în acest proiect”?
2 februarie 2010 at 10:03 pm
nu trebuie sa fii un expert ca sa realizezi cat de proasta este traducerea cu pricina. cu atat mai ridicola pare pozitia celor care apara o asemenea lucrare de toata jena. cel mai corect ar fi ca cineva sa o scoata repede de pe „piata” si sa fie data uitarii pe veci!
2 februarie 2010 at 10:31 pm
Păi eu scriu pentru „experţii” care au făcut Fidela. Ceilalţi nu au nevoie de lămuriri 🙂
2 februarie 2010 at 10:45 pm
# Vesteabună. Cum să fii de aceeaşi parte a baricadei cu nişte oameni despre care nu ştii nimic (fiindcă refuză să se prezinte) şi care se comportă de parcă acum au pus ei coada la cireaşă în materie de Biblie (traducerea ei)?
Realizarea lor stă sub deviza AA (=Amatorism Agresiv).
4 februarie 2010 at 2:32 pm
oricat am vrea noi sa`i provocam, nici in ruptul capului nu vor sa iasa din barlog. chit ca hibernarea e pe sfarsite!
4 februarie 2010 at 2:48 pm
Ei, n-aş pune problema în termenii ăştia. Nu intenţionez să scot pe nimeni din bârlog, mai ales atunci când nici nu vrea să iasă. O dezbatere însă despre Fidela trebuie să existe. Lipsa de timp mă împiedică să scriu susţinut pe această temă.
4 februarie 2010 at 11:20 pm
Daca n-ai timp, n-ai nimic. Limitarea timpului e unul din tainicele moduri in care preainteleptul nostru tata i-a impartit pe oameni, intelepciunile si lucrarile lor. Fa atata cat timp ai si multumeste Domnului pentru atata. Chiar presara-ti pauze printre lucrari, dand Slava Domnului. Pentru asta trebuie sa ai timp, ca asta-i scopul.
Nu vei indrepta tu toata lumea asta stramba!
Chiar daca vei reusi in generatia ta, gandeste-te la cat de ignoranti se nasc oamenii cu viteza de 1 bucata/secunda! N-ar ajunge intelepciunea ta sa dai cate o farama fiecaruia, dar este unul care inmulteste roadele dreptatii. Sanatate!
4 februarie 2010 at 11:35 pm
Ehei, eu n-am apucat să mă înţelepţesc pe mine prea mult… de unde să-i mai înţelepţesc şi pe alţii? :))
12 martie 2010 at 11:04 pm
[…] prefaţă: “…Am ascultat și criticii acestui text și am ajustat ceea ce a fost criticat justificat şi susţinut cu argumente lingvistice […]
7 august 2010 at 12:20 am
Stilul tau de scriere tradeza un aer de expert! Nu va place o traducere nu o folositi.
Noi am devenit dintr-o data invatati cu totii, debordam de cata limba greaca cunoastem… si vorbim despre sensul unor cuvinte ca si cum greaca ne-ar fi limba nativa.
Voi va duceti bataliile unde nu trebuie! Suntem experti in toate numai in ce spune Biblia nu!
Va e oare familiar textul din Efeseni 6:12? Asa cum e el in romana! Ei bine, sa nu ma las prins si eu in cursa asta.Nu am nici o problema cu nici unul dintre voi, nici nu va cunosc.Problema pricipala e aroganta oameni buni, aroganta!
7 august 2010 at 6:48 am
In sfarsit, un comentariu smerit! Il asteptam de mult … 🙂
Ridicol …
7 august 2010 at 8:18 am
Utud,
1. Problema e când neexperţii îşi da aere de experţi. Dacă o traducere e proastă, îmi permit să spun asta fiindcă sunt filolog şi cu asta mă ocup şi mă voi ocupa încă de-acum încolo mulţi ani, dacă mă ţine Domnul cu zile şi cu sănătate.
2. Cei care au făcut traducerea sunt vorbitori nativi de greacă? Sau ce să înţeleg din critica ta? Eu nu vorbesc greaca, dar îţi pot traduce fără dicţionar epistola 1 Corinteni, la care am făcut referire.
3. Aici nu e vorba de nicio bătălie. E vorba de a recenza o nouă traducere făcută în spaţiul evanghelic.
4. N-oi fi vorbitor de limbă greacă, dar cel puţin de limbă română sunt. Or, judecată la nivel stilistic, Fidela este o traducere slabă, cu multe structuri luate din engleză, care sunt imposibile în română. Cei care au făcut-o nu vorbesc bine nici engleză, nici română (şi nici greacă). Cred că echipa responsabilă duce bătăliile unde nu trebuie.
5. Ce înseamnă aroganţă? Că nimeni n-are voie să critice Fidela fiindcă e taxat drept arogant? Să fim serioşi. Aroganţa e a celor care îşi depăşesc în mod clar competenţele în materie. Câte sute de exemple ar trebui să prezint ca să reiasă că traducerea e una slabă.
8 august 2010 at 7:57 pm
nu credeam sa mai existe vreun aparator al acestei asa zise traduceri. sa te incarci de ridicol si sa nu simti asta…
12 octombrie 2010 at 10:35 pm
Iata o gresela doctrinara grava in Textus Receptus/KJV/Fidela:in F.A.5.30 si F.A.10.39 se afirma ca Domnul Isus a fost intai omorat si apoi atarnat pe cruce!
Si mai este una la Evrei 6.6(mai mult aici:http://www.evangelicaloutreach.org/kjbm.htm).
12 octombrie 2010 at 10:41 pm
Mulţumesc. Într-adevăr, în Fapte 5:30 KJV dă un mare chix! N-am timp să verific şi celelalte versete, dar dacă Fideluţa a urmat KJV, atunci e cu atât mai rău!
12 octombrie 2010 at 10:46 pm
Precizez că nu Textus Receptus are o problemă, ci traducerea. ὁ θεὸς τῶν πατέρων ἡμῶν ἤγειρεν Ἰησοῦν ὃν ὑμεῖς διεχειρίσασθε κρεμάσαντες ἐπὶ ξύλου· (Act 5:30 BNT). Verbul διεχειρίσασθε trebuie tradus prin „aţi omorât”, iar ce urmează descrie maniera în care a fost omorât: prin atârnarea pe lemn.
24 noiembrie 2010 at 8:23 am
[…] Fidela urmează îndeaproape versiunea King James a Bibliei, conform evaluărilor făcute de Emanuel Conțac, autor al unei teze de doctorat despre traducerile românești ale Noului Testament (vezi toate […]
29 septembrie 2011 at 10:30 am
[…] FIDELA este o traducere ce urmează îndeaproape textul King James și este un proiect al Bisericii Baptiste Independente Lumina Evangheliei din […]
19 octombrie 2011 at 8:02 pm
Fidela este traducerea KJV cuvant cu cuvant shi sunt vinovat in parte de asta. De aceea am shi parasit traducerea shi biserica. 4 ani si jumatate au fost prea mult Paul Oprean
19 octombrie 2011 at 8:32 pm
E şi lipsă de sinceritate în acest demers. Se afirmă una, dar realitatea e alta. Oricum, e interesant ce spui, mai ales dacă ai fost implicat în proiect.
20 octombrie 2011 at 3:13 pm
Sigur ca am fost implicat, chiar foarte mult. Am tradus aproape tot NT din KJV shi credeam ca fac lucrarea lui Dumnezeu. Savuram limbajul KJV shi pe Cornilescu shi credeam ca vom face in romana un nou KJV shi Cornilescu. Dar am vazut inshelatoria imediat ce am terminat NT. Prefer sa corespondam pe E-mail <>. Omul asta are puteri malefice bashca CIA. Aici e nevoie de precautzie. P.O.
19 octombrie 2011 at 8:05 pm
Se putea folosi limba romana shi altfel dar Brian Nibbe s-a opus cu rautate, considerand ca o exprimare greoaie, chiar urata in romana este mai buna decat o eventuala abatere de la doctrina pe care doar KJV o protejeaza shi o promoveaza, Paul Oprean
20 octombrie 2011 at 2:04 pm
Cella Delavrancea spunea ca a fost pazita de trei calamitatzi: gelozia, invidia shi orgoliul. Cata nobletze in aceste cuvinte care ascund un destin fabulos. A vrut sa publice KJV in romaneshte, treaba lui. Dar nu trebuia sa se dea mare cu textele ebraice shi gresceshti. Minciuna te costa onoarea, uneori.P.O.
22 octombrie 2011 at 9:48 am
Biblia KJV – nu o atac, sa fiu bine intzeles. Fiecare varianta are greshelile sau scaparile ei. KJV are un adevarat cod al cuvintelor, care este ushor de vazut in textul interliniar grec-englez. Problema este ca s-a aruncat la cosh frumoasa limba romana capabila sa transmita invatzaturile lui Dumnezeu shi s-a acceptat ( ceea ce este nepermis shi de neacceptat) urata limba Nibbe. P.O