Există şi un duh al răstălmăcirii Scripturii prin ignorarea textului grec (pentru NT)? Înclin să cred că da. Şi sunt serios. Nu înţeleg prin asta o entitate supranaturală care se ocupă cu încurcarea iţelor exegetice, ci la predispoziţia unor oameni de a interpreta Scriptura ca să le iasă lor teologia. „Duh” ca „atitudine”.
N-am să comentez deocamdată toate locurile în care apare în Scriptură expresia „duh de…”, ci am să atrag atenţia că termenul „duh”, deşi inserat de Cornilescu în versetele de mai jos, nu există în originalul grecesc. Traducătorul român l-a urmat pe Segond, care foloseşte esprit „(duh)” pentru a face traducerea mai plastică. Din păcate, cu riscurile pe care le vedeţi în comentariile din postarea precedentă.
Aşadar, din gama versetelor folosite de cei bântuiţi de duhul exegezei găunoase trebuie să le scădem pe următoarele, în care nu e vorba de niciun duh, ci de păcatul ca atare:
1. τοῖς δὲ ἐξ ἐριθείας καὶ ἀπειθοῦσι τῇ ἀληθείᾳ πειθομένοις δὲ τῇ ἀδικίᾳ ὀργὴ καὶ θυμός.
CNS Romani 2:8 şi va da mînie şi urgie celor ce, din duh de gîlceavă, se împotrivesc adevărului şi ascultă de nelegiuire.
2. τινὲς μὲν καὶ διὰ φθόνον καὶ ἔριν, τινὲς δὲ καὶ δι᾽ εὐδοκίαν τὸν Χριστὸν κηρύσσουσιν·
CNS Filipeni 1:15 Unii, este adevărat, propovăduiesc pe Hristos din pizmă şi din duh de ceartă; dar alţii din bunăvoinţă.
3. οἱ δὲ ἐξ ἐριθείας τὸν Χριστὸν καταγγέλλουσιν, οὐχ ἁγνῶς, οἰόμενοι θλῖψιν ἐγείρειν τοῖς δεσμοῖς μου.
CNS Filipeni 1:17 cei dintîi, din duh de ceartă vestesc pe Hristos nu cu gînd curat, ci ca să mai adauge un necaz la lanţurile mele.
4. μηδὲν κατ᾽ ἐριθείαν μηδὲ κατὰ κενοδοξίαν ἀλλὰ τῇ ταπεινοφροσύνῃ ἀλλήλους ἡγούμενοι ὑπερέχοντας ἑαυτῶν,
CNS Filipeni 2:3 Nu faceţi nimic din duh de ceartă sau din slavă deşartă; ci în smerenie fiecare să privească pe altul mai pe sus de el însuş.
5. εἰ δὲ ζῆλον πικρὸν ἔχετε καὶ ἐριθείαν ἐν τῇ καρδίᾳ ὑμῶν, μὴ κατακαυχᾶσθε καὶ ψεύδεσθε κατὰ τῆς ἀληθείας.
CNS Iacov 3:14 Dar dacă aveţi în inima voastră pizmă amară şi un duh de ceartă, să nu vă lăudaţi şi să nu minţiţi împotriva adevărului.
6. ὅπου γὰρ ζῆλος καὶ ἐριθεία, ἐκεῖ ἀκαταστασία καὶ πᾶν φαῦλον πρᾶγμα.
CNS Iacov 3:16 Căci acolo unde este pizmă şi duh de ceartă, este tulburare şi tot felul de fapte rele.
4 decembrie 2010 at 7:31 am
este doar în cazul „duhului” de CEARTĂ?
4 decembrie 2010 at 7:39 am
Lipsa lui „pneuma” în original am constatat-o doar în aceste versete. Dar „duhul de frică”, de pildă, trebuie înţeles ca „dispoziţie sau stare”, nu ca „entitate demonică specializată în frică”. De altfel, versetul spune „ci un duh de înfiere”, care e un fel de a spune că am fost înfiaţi şi am primit această încredinţare. Din păcate, nu am timp să iau la analizat problema „duhurilor de ceva” ca să vedem în ce măsură e vorba de entităţi (persoane) sau dispoziţii, stări, atitudini etc.
4 decembrie 2010 at 9:30 am
Mulţumim, excelente observaţie!
4 decembrie 2010 at 11:56 am
Am facut o cautare unde apare fraza „duh de” in traducerea Cornilescu si cuvantul duh este si in limba originala. Iata versetele:
Gen. 7:22, Exod. 28:3, Exod. 31:3, Exod. 35:31, Num. 5:14, 30, 1 Ki. 22:22-23, 2 Chr. 18:21-22, Ps. 51:12, Isa. 11:2, Isa. 19:14, Isa. 28:6, Isa. 29:10, Isa. 37:7, Hos. 5:4, Zech. 12:10, Lk. 4:33, Lk. 13:11, Acts 16:16, Rom. 8:15, Rom. 11:8, 2 Co. 4:13, Eph. 1:17, 2 Tim. 1:7
4 decembrie 2010 at 12:08 pm
Asta e simplu de aflat. Dai o comandă în BibleWorks sau în alt program şi apare lista pe care ne-aţi oferit-o. Dar partea mai grea este explicarea corectă a acestor versete, în context.
.
„Duh de viaţă” înseamnă „fiinţă supranaturală care dă viaţă” în Gen. 7.22?
.
„Duh de pricepere” înseamnă „fiinţă supranaturală care dă pricepere unui om”?
4 decembrie 2010 at 12:13 pm
Am postat ca si fapt divers… pentru cei care n-au Bibleworks si vor sa cerceteze mai amanuntit.
N-am vrut sa argumentez o anumita pozitie.
4 decembrie 2010 at 12:16 pm
Ok. E bine să aibă aceste repere. Dar greul exegetic de-abia acum începe. 🙂
19 decembrie 2010 at 11:44 am
In schimb Luca 13:11 pare sa fie cat se poate de explicit, cu acel „duh de neputiinta”. Cuvintele Domnului Isus din v.16 par sa confirme ca era vorba de o neputiinta care avea atasat un „duh” al ei … Ce parere ai, exista un duh responsabil cu indoirea coloanei unei persoane?
19 decembrie 2010 at 1:37 pm
Da, există versete care asociază boala cu un duh necurat. Nu e singurul verset cel pe care îl citaţi. Dar trebuie să deducem de aici că orice boală are în spate un duh necurat? Nu ştiu dacă există un duh responsabil cu îndoirea coloanei. Ştiu că boala femeii respective e în legătură cu un duh necurat. Şi mai ştiu că multe lucruri pot duce la îndoirea coloanei, nu doar duhul respectiv.
19 decembrie 2010 at 1:57 pm
De acord.
Ma intereseaza insa daca in sine expresia „duh de neputiinta” are un sens care particularizeaza acel duh, prin slujba lui sau, pur si simplu, „s-a intamplat” ca prezenta acelui duh sa fie asociata cu indoirea coloanei …
4 decembrie 2010 at 12:04 pm
Cu priviinta la versetele unde Cornilescu foloseste „duh de” si cuvantul duh nu este in original… sunt 6 versete in total… toate fiind mentionate in acest post.
4 decembrie 2010 at 1:50 pm
Multumesc de articol, Emanuel. Nu strica, din cand in cand, cate o demitologizare de genul asta, cu cat mai putine miturile urbane evanghelice, cu atat mai bine
4 decembrie 2010 at 3:05 pm
Emanuel, tine calea cercetarii mai departe. Multumim mult pentru efotul pe care-l faci.
Sa stii ca are rost si sens statul tau in biblioteca si cercetare.
Domnul fie cu tine!
4 decembrie 2010 at 3:17 pm
Mulţumesc de încurajare. Contează mult să ştim că din ce ronţăim noi în biblioteci mai ajunge şi pe alte meleaguri. 🙂
4 decembrie 2010 at 6:30 pm
specializarea asta a demonilor nu tradeaza oare o demonologie ce-si are sursa in gnosticism (oricat de imprecis ar fi termenul asta?) Demoni, arhonti,…, pana la tartorul sef…?
4 decembrie 2010 at 6:36 pm
Nu ştiu dacă pentru fiecare prostioară teologică locală ar trebui să-i învinuim pe gnostici. Cert este că ideea e veche. Testamentul lui Solomon face o trecere în revistă a demonilor şi ne propune o specializare foarte riguroasă. Traducerea în româneşte a fost făcută de un amic foarte priceput într-ale traducerii. http://www.humanitas.ro/humanitas/testamentul-lui-solomon. Se înţelege, vorbim de o apocrifă.
5 decembrie 2010 at 1:18 pm
multumesc de directie.
23 decembrie 2010 at 10:11 am
Caut un expert in exorcizari!!!va rog sa se scrie aici si sa imi lese cva sa il contactez dupa sarbatori.
23 decembrie 2010 at 11:03 am
Ce specializare trebuie să aibă exorcistul pe care îl căutaţi?
31 decembrie 2010 at 10:15 am
daca nu e gluma ca cauti un exorcist, poate te-ar interesa un articol despre Rev. Johann Cristoph Blumhardt, faimosul exorcist din anii 1805-80 care l-a influentat pe Karl Barth, printre altii. Gasesti articolul la http://gratefultothedead.wordpress.com/2010/12/28/the-exorcism-of-a-girl-by-the-rev-johann-christoph-blumhardt/
21 februarie 2011 at 11:45 am
Ionut, daca mai este valabil interesul tau te rog contacteaza-ma la adresa de mail jesusmyshepperd@gmail.com fii binecuvantat
4 decembrie 2010 at 9:52 pm
Prin intelegerea ta se vede cat de specializat esti in partea intunecata a lumii spirituale…
4 decembrie 2010 at 10:42 pm
Cum adică „prin înţelegere se vede”? Putem vedea „prin sticlă”, „prin geam”, „prin vitrină” etc., dar nu „prin înţelegere”. 🙂
6 decembrie 2010 at 11:09 pm
Poate voia sa zica „prin felul in care intelegi”…zic si eu. suna ciudat oricum. eu, in locul tau, mai tare m-as ingrijora de „specializat esti in partea intunecata a lumii spirituale” HUH?
4 decembrie 2010 at 11:00 pm
Păi bine dacă nu există duh de ceartă pe cine mai dăm vina când ne certăm?
Signifie că a te certa sau a certa face parte din natura umană.
Dar care or fi activitățile pentru care împărțim vina cu duhurile?
Și cine și cum se stabilește cota-parte de vinovăție?
Iată câteva întrebări care nu așteaptă răspunsuri pentru că răspunsurile în lumea noastră ev-angelică se dau înaintea întrebărilor. (Bloguriel de față se exclud :))
5 decembrie 2010 at 7:58 am
Sam, bine punctat! Prea adesea ne place să dăm vina pe tot soiul de duhuri când în fapt problema este în bună măsură la noi.
6 decembrie 2010 at 4:22 pm
În cazul băuturii, dacă nu e duhul de vină, e duhoarea de vină că îl dă de gol pe om:)
5 decembrie 2010 at 5:10 pm
@ Manu.
Salut, foarte interesanta observatia !
Chiar avem nevoie de astfel de clarificari.
Manu, cred ca ai deschis o adevarata ,,cutie a Pandorei”; sa vedem, sunt chiar curios ce reactii vor fi dupa astfel de clarificari.
Spun ca ai deschis in sensul bun; chiar este nevoie de astfel de clarificari, deoarece teologia populara penticostala romaneasca este bantuita cand si cand de ,,astfel de duhuri”, ca sa nu mai vorbim de alt-fel de duhuri
5 decembrie 2010 at 7:50 pm
[…] This post was mentioned on Twitter by Clujul Evanghelic, Emanuel Contac. Emanuel Contac said: Duhul de exegeză găunoasă : http://wp.me/p8YpW-1iW […]
5 decembrie 2010 at 9:56 pm
Cred ca ispita identificarii duhurilor dupa functii are de-a face cu o dorinta legitima a omului de a-si cunoaste dusmanii si de a-i identifica cat mai concret.
De aceea cu cat este mai focalizata o grupare pe tema luptei spirituale indreptate asupra celui rau si a cohortei lui, cu atat duhurile vor fi si mai individualizate. Dimpotriva, gruparile mai statice, mai pasive in intelegerea vietii de credinta, sunt mult mai putin preocupate de a inventaria duhuri.
Interesant, dar se merge si pe o constructie a unei galerii de duhuri opuse primeia; am auzit astfel despre duh de rugaciune, de pocainta, de slujire, de inchinare … Asa cum ortodocsii au simtit nevoia sa asocieze cate un sfant pentru o breasla, o zona etc cred ca si printre acesti evanghelici vine aceasta ispita de a asocia cate o faptura cereasca lucrurilor bune sau rele din viata … Nu trebuia sa aiba vreo legatura cu Scriptura … trebuiue doar sa implineasca niste nevoi strategice …
6 decembrie 2010 at 3:41 pm
Multumim de clarificari.
excelent
7 decembrie 2010 at 8:04 pm
Emanuel, daca ai timp, poti sa clarifici inca ceva in legatura cu cuvintul Duh?
Care este diferenta in a zice Duhul sau Duhul Sfint? E legat cumva de traducerea Cornilescu? Am vazut ca unii spun ‘Duhul’ numai cind se refera la Duhul Sfint? In Engleza se foloseste Holy Spirit. Care e traducerea in greaca? Multumesc!
7 decembrie 2010 at 8:21 pm
În NT se foloseşte atât „Duhul”, cât şi „Duhul Sfânt” pentru a face referire la persoana Duhului Sfânt, consubstanţială şi coeternă cu Tatăl. Se subînţelege din context că e vorba de Duhul Sfânt chiar şi acolo unde adjectivul „sfânt” nu apare. Cornilescu nu a influenţat traducerea în această privinţă. Această diferenţă se regăseşte în textul grecesc al NT. Pentru ebraică nu ştiu exact cum stau lucrurile.
7 decembrie 2010 at 8:37 pm
stii cumva de cite ori este folosit Duhul vs. Duhul Sfint in Vechiul Testament vs. Noul Testament? Am inteles ca ai program la calculator cu care poti sa afli (ne-am bucura daca ai avea timp in viitor sa ne recomanzi care sint cele mai bune programe de cumparat). Blogul tau e extrem de folositor !
7 decembrie 2010 at 8:59 pm
Termenul „pneuma” (duh) e folosit în NT de 379 de ori, dar nu de fiecare dată înseamnă „Duhul Sfânt”. Uneori înseamnă „vânt”, „suflare”, „duh necurat” sau „duhul omului”. De 104 ori apare în combinaţie cu termenul „hagion”, care înseamnă „sfânt”. Nu pot face acum o clasificare foarte riguroasă, fiindcă trebuie să fac mai multe căutări succesive şi să evaluez fiecare verset în parte. Din fericire, ne ajută Dicţionarul Exegetic al lui Schneider. Citiţi engleză?
.
Πνεῦμα occurs 379 times in the NT. Of those, it unequivocally yields its original meaning (strong wind / breeze) only 3 times. It frequently refers to the human πνεῦμα (ca. 47 times) and to evil spirits (ca. 38 times) or the spirits of the dead or of angels (ca. 9 times). It is quite often clearly used of God’s πνεῦμα (ca. 275 times), whether absolutely (ca. 149 times) or specified as πνεῦμα ἅγιον (92 times), πνεῦμα ἁγιοσύνης (once), πνεῦμα θεοῦ (18 times), πνεῦμα τοῦ πατρός (once), πνεῦμα τοῦ υἱοῦ αὐτοῦ (once), πνεῦμα Χριστοῦ (3 times), or πνεῦμα Ἱησοῦ (once). It is precisely as God’s Spirit that the meaning of πνεῦμα varies among the individual NT writings
Balz, H. R., & Schneider, G., Exegetical Dictionary of the New Testament, translation of: Exegetisches Worterbuch zum Neuen Testament, Grand Rapids, Eerdmans, vol. 3, p. 118.
.
Eu folosesc BibleWorks 8.0 pentru căutări în Biblie http://www.bibleworks.com/
7 decembrie 2010 at 9:08 pm
Ruah, termenul ebraic, apare cu 394 de ocurenţe, dar numai o parte se referă la Duhul lui Dumnezeu. Iarăşi, o clasificare exhaustivă mi-ar lua timp, aşa că nu vă pot ajuta cu alte detalii.
.
6. Theologically, in the OT the most significant usage of רוּחַ involves its representation of the metaphysical or numinous, specifically the “Spirit of God/the Lord.” The expression “Spirit of God” actually appears only 11×, “Spirit of the Lord” 25×, and “Holy Spirit” 3× (Ps 51:11 [13]; Isa 63:10, 11). However, the operation of the Spirit of the Lord is both pervasive and diverse.
VanGemeren, New international Dictionary of Old Testament Theology and Exegesis, Grand Rapids, Zondervan, vol. 3, p. 1075.
7 decembrie 2010 at 9:48 pm
multumesc fff mult pentru explicatii, dar mai ales pentru recomandarile de carti. Tu ai toate 8 volumele de VT si NT? Sper sa pot sa le obtin,(poate pe rind) si Bibleworks mi se pare a fi un software foarte bun, desi e costisitor. Poate in viitor vei vrea sa impartasesti cu noi si alte carti care ar trebui citite? multumesc!
8 decembrie 2010 at 10:07 am
In orice alt context, as fi apreciat clarificarile tale de a caror acuratete, de altfel, nu am nici un motiv sa ma indoiesc. Nu insa si acum can statuile de lut de la Oradea (Negrut, Cruceru & co) cauta cozi de topor cu care sa-l loveasca pe Ton in crestetul capului. Sper sa nu devii una din ele….
8 decembrie 2010 at 10:16 am
Cu postarea asta nu cred că i-am dat lui Iosif Ţon în creştetul capului. Cred că am tăiat pe ici pe colo nişte crenguţe uscate. De altfel, am mai scris despre Iosif Ţon şi cu alte ocazii (pelagianism, informaţiile eronate pe care le vehiculează despre Cornilescu şi prima sa traducere). Oricum, discuţia despre Iosif Ţon şi Străjerii e prea complexă ca să poată fi cineva acuzat că e coada de topor în mâna altuia.
9 decembrie 2010 at 12:42 am
Excelenta exegeza. Multumiri.
11 decembrie 2010 at 12:39 pm
[…] unor cititori la postările mele despre cazul „Iosif Ţon şi Străjerii” (AICI, AICI şi AICI) mi-au întărit convingerea că studierea limbilor biblice (ebraică şi greacă) rămâne o […]
14 decembrie 2010 at 8:14 pm
aici se vorbeste despre un „duh” de boala?
http://lascaupetru.wordpress.com/2010/12/11/dorothy-ghitea-ton-marturisire/
21 decembrie 2010 at 7:25 am
Iata ca este „duhul blandetii”, ex. Galateni 6:1. Se refera la un duh anume sau este doar o expresie de vorbire figurativa?
21 decembrie 2010 at 3:46 pm
„Duhul blândeţii” înseamnă „atitudine de blândeţe”. Duh ca „dispoziţie”, „atitudine”.
21 decembrie 2010 at 5:58 pm
Asa ma gandeam si eu … dar parca mai poti fi sigur pe ceva in ziua de astazi, cand suntem asaltati de duhuri din toate directiile ?!?
23 decembrie 2010 at 2:22 pm
Stimate Dyo,
Simt că vreţi să exprimaţi ceva subtil dar încă nu am putut determina clar, ce anume.
26 decembrie 2010 at 12:14 am
Este de preferat sa nu va grabiti cu invataturile…”veti primi o pedeapsa mai aspra”.Oricine poate face exegeze gaunoase si atunci …sfanta moderatie.
26 decembrie 2010 at 11:03 am
Oricine poate face afirmaţii găunoase. Nu oricine poate face exegeze găunoase. Ca să faci exegeză trebuie să ai un minim habar de greacă. De fapt, cu cât habarul e mai minim, cu atât exegeza are şanse să fie mai găunoasă (şi osânda mai aspră).
26 decembrie 2010 at 11:49 am
Se vede ca esti inca tanar, limba greaca si automultumirea nu sunt suficiente pentru intelegerea conceptelor biblice …
26 decembrie 2010 at 12:36 pm
Sunt de acord. Am spus cumva că tinereţea, limba greacă şi automulţumirea sunt suficiente pentru înţelegerea conceptelor biblice? 🙂
27 decembrie 2010 at 4:09 pm
Sa intelegem ca Hristos a scos din bietul om o legiune de pacate?
11 martie 2018 at 1:33 pm
Și totuși înversiunea revăzută a rămas „DUH de ceartă”?…
11 martie 2018 at 11:31 pm
Da, dar nu chiar peste tot. Aici n-ar o problemă traducerea în sine. Problema e la cei care interpretează textul. Se poate înțelege foarte bine și „spirit de ceartă”, chiar dacă e tradus „duh de ceartă”.
O traducere nouă ar trebui să zică aici „spirit de ceartă”.
16 martie 2018 at 11:53 am
Aha, așa l-am „simțit” și eu, chit că duh și spirit sunt sinonime…
Dacă nu vă sâcâi prea tare, cum sună Filipeni 3:3?
Mulțumesc”
16 martie 2018 at 11:58 am
Păziți-vă de câinii aceia; păziți-vă de lucrătorii aceia răi; păziți-vă de cei care își mutilează trupul! Căci cei circumciși suntem noi, care aducem închinare prin Duhul lui Dumnezeu, care ne lăudăm în Hristos Isus și care nu ne bizuim pe cele trupești.
Cu notă la „mutilează”
Lit. „păziți-vă de mutilare”. Apostolul Pavel se referă nu la acțiunea în sine, ci la grupul celor care caută să impună circumcizia (gr. peritomḗ), înțeleasă aici, în mod sarcastic, drept „mutilare” (gr. katatomḗ). În NT, termenul „circumcizie” este adesea folosit metonimic pentru a denumi nu practica în sine, ci întregul sistem religios care are la bază acest semn, precum și pe aparținătorii lui.
P.S. E vreo șansă să aflăm cine e „pianistu” care ne citește zelos versiunea și care o compară cu textul grec? 🙂
16 martie 2018 at 2:33 pm
Dacă ar rămîne în cele mai multe cazuri expresia literaLă, cu ce ar încurca?
De ex. în cazul expus de dvs., putea să rămînă „păziți-vă de mutilare” în text, iar nota să conțină parte din cee ce văd că este deja scris.
Asta ar accentua că apostolul considera circumcizia de după nașterea din nou drept o mutilare [inutilă] a corpului.
16 martie 2018 at 3:07 pm
Încurcă, fiindcă omul care nu știe ce înseamnă termenul crede că e vorba de circumcizie. Dar aici Pavel zice „păziți-vă de persoanele care o practică”. Deci zice să te păzești nu de actul în sine, ci de promotorii lui.
16 martie 2018 at 12:22 pm
1)Mulțumesc pentru răspunsul prompt!
Poate că topica inversată e mai naturală: Căci noi suntem cei circumciși (cu accent pe „noi”). Zic și eu… sau sunt prea chițibușar?
2)Greu, foarte greu lucru îmi cereți… 🙂
16 martie 2018 at 12:34 pm
Păi aia nu e topică naturală ci de tip „Ana are mere”, „Ana este cea îmbrăcată în negru” (vs. „Cea îmbrăcată în negru e Ana”).
Textul propus de dvs. poate fi citit și în genul „Noi suntem ROMÂNI, noi suntem ROMÂNI…” Ca să citești cu emfază de tip „Căci NOI suntem cei circumciși…” trebuie să știi deja emfaza din greacă. În topica propusă de noi, nu trebuie să știi, fiindcă accentuarea e vizibilă: „Cei circumciși suntem noi”.
16 martie 2018 at 12:38 pm
Corect!
Exact așa m-am gândit și eu, doar că sunt prea mult influențat de celelalte traduceri romțnești…