(postare în curs de actualizare)
Cum spuneam în altă postare, o revizuire sistematică a versiunii Cornilescu (prin alinierea ei la Biblia Hebraica, respectiv Novum Testamentum Graece) este necesară. Nu pentru a o înlocui pe cea actuală (care are încă mulți cititori), ci pentru a da generațiilor noi un text comparabil cu cel din versiunile moderne europene.
Evident, imensa majoritate a cititorilor, neputând face recurs la ebraică și greacă, nu resimte vreo apăsare specială când parcurge textul cornilescian. Și este firesc să fie așa. Pledoariile pentru o revizuire temeinică nu pot veni de la cititorii obișnuiți, chiar dacă nici ei nu sunt scutiți de nedumeriri. Iau un exemplu care mi-a căzut ieri sub ochi: autorul cărții 1 Regi e critic sau neutru când scrie despre Zabun, fiul lui Natan, că „era slujbaş de stat, cirac al împăratului; (1Regi 4:5)? Ce înțelegeți când citiți (în descrierea templului lui Solomon), că „lemnul de cedru avea săpături de colocinți”? Nu vă spun ce e un „colocint”. Nu încercați DEX-ul, fiindcă termenul nu este inclus nici măcar în DLR (dicționarul-tezarul al limbii române).
Public mai jos o listă (scrisă pe fugă) cu acele versete despre care cred că trebuie revizuite într-o viitoare ediție.
Aș fi curios ce sugestii au alți bibliști și filologi care au crescut cu versiunea Cornilescu. Desigur, orice filolog și biblist poate sugera modificări. Intenția mea este să adun treptat în această postare o listă de modificări care să poată fi luate în calcul pentru o eventuală revizuire. În opinia mea, ar fi nevoie de o amplă desfășurare de forțe pentru ca acest proiect să devină posibil. Fiindcă mă consider nu doar un mare visător, ci și un om bine „împământat” în realitate, rămân convins că deocamdată lipsește „voința politică” necesară pentru o revizuire amănunțită. În orice caz, ea ar trebui să fie rezultatul unei munci în echipă, nu al idiosincraziilor unei singure minți. Toate sugestiile ar trebui analizate de o comisie, care să le valideze sau invalideze prin consens.
Iată o listă pe care o voi îmbogăți treptat.
Pentru „colocinți” și „cirac” ar trebui găsiți echivalenți mai accesibili.
Gen. 21:6. Dumnezeu i-a făcut Sarei prilej de râs. Nu a făcut-o de râs!
Ex. 2:3. „cu lut și cu smoală” trebuie înlocuit prin „cu catran și cu smoală”. Ebr. hemar nu înseamnă lut.
Deut. 32:17 şi Ps. 106:37. Termenul ebr. șed trebuie redat prin același echivalent („demon”).
2 Regi 14:7. „În tot timpul războiului a luat Sela” trebuie tradus prin „a cucerit Sela prin luptă”.
2 Cron. 20:1. Termenul „maoniți” nu apare în textul ebraic, fiind preluat de la Segond (Maonites). Ebraica zice „amoniți”.
Ps. 122:2. Picioarele „ni” se opresc, nu „mi se opresc”. Textul ebraic zice רַגְלֵ֑ינוּ adică „picioarele noastre”.
Is. 24:22. Termenul masgher este la singular și trebuie tradus ca atare. Nu gherle (cf. cachots Segond), ci gherlă.
Ier. 34:15 ș.a. Termenul berit trebuie tradus prin „legământ”, nu „învoială”.
Daniel 4:35. Expresia „mâniei Lui” este incorectă și trebuie înlocuită cu „mâinii Lui”.
Mat 27:26 (și paralelele). Expresia „a bate cu nuiele” este incorectă. De introdus verbul „a biciui”.
Luca 13:7. „Să mai cuprindă” ar trebui înlocuit cu „să secătuiască”.
Fil. 2:6. „Lucru de apucat” trebuie înlocuit cu altceva; eventual „pradă”.
1 Tes. 4:17. Pe verbul „vom fi răpiți” au fost atârnate o sumedenie de scenarii apocaliptice, romane și filme de tipul Left Behind, Un hoț în noapte, Armaghedon etc. Vacarmul apocaliptic asurzitor al acestor îndoielnice producții beletristice ori cinematografice acoperă vocea și intenția apostolului Pavel, care ne spune, pur și simplu, că „vom fi smulși”, fără să ne mai dea scenariul după care se va desfășura evenimentul.
Apocalipsa. „Icoana” din versiunea Cornilescu 1924 e percepută ca element de polemică antiortodoxă. Dacă vrem să criticăm iconodulia răsăriteană, trebuie să plecăm de la alte baze, nu punând „icoană” în asociere cu „fiară”.
(va urma)
20 februarie 2014 at 10:18 am
Superbe remarci. Imediat ce ajung acasa, verific sugestiile. Si… abia astept sa se concretizeze acel „va urma”. O zi buna
20 februarie 2014 at 10:51 am
a Biblie – in titlu
20 februarie 2014 at 11:24 am
deci, la Filipeni 2.6, sugerezi ca „(Isus) nu a considerat ca o pradă…”?
si ce termen propui pentru „cirac” si ce termen pentru „clocinţi”?
20 februarie 2014 at 11:30 am
Ce înțelegeți când citiți (în descrierea templului lui Solomon), că „lemnul de cedru avea săpături de colocinți”?
Viţa sălbatică, tigva sălbatică. (În ebr. paqqu’ot, „furtună, vijelie”). Sunt menţionate în 2 Împăraţi 4:3 şi se referă la colocint (Citrullus colocynthis). La aspect sunt asemănătoare cu pepenii mici, fructele sunt un purgativ foarte puternic şi poate fi periculos. Colocintul se întinde pe terenurile nisipoase din regiunea Mării Moarte.
deci, as intelege acel verset astfel: „lemnul de cedru avea săpături de viţă sălbatică (sau cu forme de viţă sălbatică)”
20 februarie 2014 at 11:42 am
Şalom!
Te rog frumos verifică Ieremia, 23:30. În originalul ebraic apare ganav, a fura. În LXX apare klepto. În toate versiunile în limba engleză termenul este tradus „to steal”. Cu toate acestea, D. Cornilescu îl traduce „a ascunde”. (???…)
Beraħoth/ Binecuvântări!
20 februarie 2014 at 11:42 am
Fără a fi biblist sau filolog, am crescut cu traducerea Cornilescu și am remarcat unele pasaje care merită revizuite sau explicate:
-„cine este născut din Dumnezeu nu păcătuiește” (1 Ioan cap. 3) merită măcar o notă explicativă, pentru că se pretează la tot felul de interpretări
-însoțitorii lui Saul pe drumul Damascului au auzit vocea sau nu au auzit-o, în funcție de care capitol din Faptele Apostolilor îl citim
-femeia care este mântuită prin nașterea de copii, exemplu auzit cel mai recent duminică
Pe lîngă acestea, există o serie de cuvinte care între timp au cam ieșit din uz; ispravnic, făgăduință, slobod, „chitul” care l-a înghițit pe Iona, „curcubetele” din aceeași carte, chiar „neprihănirea” nu înseamnă astăzi mare lucru pentru o persoană nereligioasă și exemplele pot continua. Nu ne putem face înțeleși oamenilor din 2014 folosind lexic din anii ’20.
Cornilescu și-a făcut excelent treaba pentru secolul XX, dar și cărturarii secolului XXI au de lucru. Poate că GBV sau NTR nu sunt considerate suficient de bune, dar au meritul de a fi mișcat lucrurile înainte și notele de subsol din NTR, de exemplu, sunt foarte utile.
20 februarie 2014 at 11:52 am
Trebuie să fim atenți să nu dăm interpretarea în text. Dacă scrie Ioan, negru pe alb, că „cine e născut din Dumnezeu nu păcătuiește”, pot să stau în cap sau cum vreau, la traducere tot așa trebuie să iasă. N-am ce face. Nu tot ce spun autorii biblici e ușor de înțeles. Biblia nu e o carte simplă. Dacă are locuri obscure, ele trebuie să fie obscure și în traducere. Altminteri, ajungem noi mai deștepți decât Autorul/autorii.
20 februarie 2014 at 12:21 pm
Absolut de acord. Eu pledez doar pentru note în locurile unde textul biblic este dificil.
21 februarie 2014 at 12:21 am
Nu e folosit un prezent continuu acolo… „nu păcătuiește în mod continuu”, cu sens de „nu trăiește/rămâne în păcat”?
25 februarie 2014 at 1:29 pm
Așa am mai văzut variante de traducere, „nu trăiește în păcat” sau formulări echivalente care să transmită acest înțeles.. Pe de altă parte, textul spune ceea ce spune și traducătorul trebuie să redea acest lucru.
22 august 2014 at 2:25 pm
Acesta este un caz aparte în NT și trebuie tratat ca atare. Redă o traducere „literală” sensul intenționat de autor? Sau, traducând „literal”, transpunem corect în cuvinte (având în vedere atât contextul apropiat, cât și contextul general al epistolei) sensul verbului grecesc în acest pasaj problematic? Poate ar fi înțelept să nu-l includem în lista cazurilor/pasajelor obscure din NT, ci să-l clarificăm prin traducerea sensului, ca să-i scutim pe mulți de erezie sau interpretări eronate (așa cum s-a întâmplat nu de puține ori de-a lungul anilor). Este unul din puținele cazuri în care aș opta pentru traducerea sensului verbului grecesc direct în textul biblic, cu explicațiile de rigoare într-o notă de subsol.
Ioan tratează problema păcatului ca mod de viață (vezi 2:1).
De luat în considerare, pentru această discuție, și sintagma „a face păcat” (3:4 …) – se știe deja că verbul poieo are o arie semantică largă.
17 august 2014 at 6:35 pm
În NTR toate aceste cuvinte ieșite din uz au fost înlocuite cu termeni actuali. E bine că NTR a continuat să fie revizuită imediat după tipărire și urmează să apară în curând a II-a ediție.
19 august 2014 at 2:22 pm
E o veste bună. Sper să se ocupe și de o serie de cacofonii care s-au mai strecurat prin traducere.
20 februarie 2014 at 12:19 pm
pentru „cirac”, pentru a pastra insemnatatea conforma cu contextul, as sugera „favorit” sau „om de încredere”
23 februarie 2014 at 1:03 am
Dar oare ce sugereaza dictionarul nu? Ai cautat in textul suport sa vezi ce cuvant este folosit, apoi sa vezi ce inseamna in dictionar? Poate ajuta asta http://www.biblestudytools.com/lexicons/hebrew/kjv/reeh.html.
20 februarie 2014 at 10:33 pm
[…] AICI o listă de posibile sugestii în direcția […]
21 februarie 2014 at 7:17 am
„o revizuire sistematică a versiunii Cornilescu … este necesară. Nu pentru a o înlocui pe cea actuală (care are încă mulți cititori)”.
E nevoie, intr-adevar de o revizuire serioasa a acestei traduceri indiferent de citi cititori are aceasta traducere slaba.
Sau mai simplu, a se lua varianta BO care e corecta si tradusa dupa textul grecsc, nu dupa alte variante np.
21 februarie 2014 at 8:32 am
Despre Biblia sinodală mai cereți păreri și de la bibliști avizați, precum Cristian Bădiliță. Are și ea numeroase probleme. Dar, evident, când omul e chitit pe o chestie, nici o mie de bibliști nu-l pot scoate din nerozia lui.
21 februarie 2014 at 9:41 am
Traducerea D. Cornilescu este slabă?… Şi cea a Bisericii ortodoxe e corectă?… Cunoaşteţi limba ebraică sau măcar limba greacă pentru a putea face comparaţii sau sunteţi „în-treabă-aflătoare”?…
21 februarie 2014 at 10:09 am
Mai degrabă „lesne-în-treabă-aflătoare”… 🙂
21 februarie 2014 at 11:40 am
asa este cand vorbeste o femeie cu privire la astfel de probleme…spune multe prostii… iertati-o si voi! 🙂
21 februarie 2014 at 12:01 pm
Problema nu e că vorbește o femeie (sunt și bărbați care spun nerozii monumentale), ci că vorbește fără documentare. Altminteri, faptul că cineva s-a născut bărbat nu-i garantează din oficiu un plus de corectitudine în raport cu femeia.
21 februarie 2014 at 12:15 pm
de ce oare spune Biblia „femeia sa taca in Adunare”? ptr ca ea gandeste cu sentimenyul, si mai putin cu ratiunea… nu sunt misogin, dar conform Bibliei, eu cred ca in aceste cazuri femeia chiar trebuie sa taca! 🙂
23 februarie 2014 at 11:35 am
Da, dacă se gândea cu inima nu se rupea Biserica în mii de bucăţele şi nu apărea inflaţia asta de ‘adevăruri infailibile’. Raţiunea disecă până şi detaliile şi de aici mii de interpretări şi variante. Inima, însă, simte esenţialul şi ştie că acela e unic şi tot el uneşte. Să căutăm adevărul Iubirii, căci el va elibera, dar va şi unifica. Prea mult preţuim raţiunea şi prea puţin inima. Iubirea aproape a dispărut, în schimb avem ‘adevăruri’ pe alese. Văruim credinţa noastră cu tipic şi o pomădăm, din belşug, cu citate. Prea mult slujim literei şi tipicului şi prea puţin aproapelui. Religia iubirii se transformă încet, încet, în religia doctrinelor.
5 iulie 2015 at 1:09 pm
Domnule Emanuel Contac,
Am cautat pe google cuvantul „colocint”, in dorinta de a afla descrierea termenului, si am accesat pagina dumneavoastra pentru ca era afisat intre primele rezultate. In zadar insa, desi cunoasteti definitia termenului si ati studiat cativa ani traducerile romanesti ale Bibliei nu ne-ati facut un favor atat de mare sa ne spuneti si noua. Informatia e scumpa, totusi, poti redacta un post pe blog cu „neinformatii”.
Voi lipi aici o definitie a „colocintului” poate, in felul acesta, daca nu imi veti sterge comentariul si veti permite sa va stirbesc stilul, postarea dumneavoastra va fi in sfarsit utila cuiva.
Citrullus colocynthis L. Schrad. (Colocint) – Plantă de cultură, tîrîtoare, înrudită cu pepenele verde, cu fructul de mărimea unei portocale (Fmctus Colocynthidis). Mezocarpul fructelor conţine ca şi specia precedentă produşi de hidroliză ai glicopidului colocintina (colocinteină, elaterina, hidroelaterină, glucoza), cucurbitacină E, citrulol, rezine, ulei gras, acizi organici etc.
Pe viitor astept sa vorbiti si despre alte lucuri pe care sa nu ni le edificati. In asta consta meseria unui blogger si profesor de teologie. Sunteti un model pentru mine.
5 iulie 2015 at 1:39 pm
Vă mulțumesc pentru comentariu și explicații. Timpul nu-mi permite întotdeauna să postez tot ce aș dori. De altfel, de când a început activitatea de revizuire a Bibliei Cornilescu, sunt extrem de aglomerat.
Nu trebuie pierdut din vedere și faptul că eu nu sunt „blogger de meserie”. Am o activitate de bază (profesie) pentru care sunt plătit. Or, plata presupune responsabilități. Activitatea de blogger este „la liber”, adică în măsura timpului rămas după exercitarea profesiei. Mulți cititori vin pe blog ca la ghișeul unui funcționar public, așteptând să fie serviți. Or, de la un blogger nu se poate revendica ceva în felul în care o facem în relația cu un funcționar de la un ghișeu, căruia îi spunem: „noi te plătim, tu ne servești”.
23 iulie 2015 at 1:14 pm
„Pomăt” – apare in 4 locuri din Isaia. Da, exista in DEX, dar eu sincer nu stiam ce inseamna.
6 august 2015 at 9:37 am
Luca 7:25. „Moi” e folosit de doua ori acolo, dar sunt cuvinte diferite, nu? Cel putin asa trag concluzia uitandu-ma in alte traduceri.
6 august 2015 at 10:44 am
V-aș sugera să nu-mi spamați blogul cu „ratinguri” de fotbal. În Luca 7:25 nu e niciun „moi”. Încercarea dvs. de a da impresia că vreți să comentați pe subiect este neconvingătoare. Din acest motiv link-urile către blogul dvs. au fost șterse.
30 octombrie 2016 at 3:36 pm
Domnule profesor,
Mi-ar plăcea mult dacă ați îndrepta anumite cusururi din Cornilescu, care, zic eu, se trag de la prea multa dependență de versiunile străine și de clișeele de exprimare englezești sau franțuzești.
De pildă, folosirea cuvântului „lucru” la tot pasul. În română nu simțim nevoia să zicem, ca în Cornilescu (sau ca în engleză și franceză – dar mai puțin în germană), „toate LUCRURILE au fost făcute prin El”, ca să dau un exemplu mai cunoscut. Dar se pot da multe altele.
Și în 1 Petru 1:4, o stângăcie care mi-a sărit în ochi recent, preluată pare-mi-se și de NTR: se poate reduce expresia „[moștenire]… CARE NU SE POATE VEȘTEJI” în „neveștejită”, ca în Sinodală, ceea ce ar suna mai natural pentru limba noastră și chiar mai simplu.
În general parcă versiunile protestante sunt mai deconectate decât cele ortodoxe de cutumele noastre lingvistice și sunt influențate de perifraze sau expresii străine care pot fi reduse la un singur cuvânt poate în limba română.
Poate țineți cont de asta.
În general unele pasaje pot fi făcute să sune mai românesc.
În orice caz, aș prefera să fie păstrate ebraismele pure, colțuroase, care dau farmec aparte textului. Astea nu trebuiesc cu niciun chip schimbate.
30 octombrie 2016 at 3:51 pm
Mulțumesc de observații. Vom avea în vedere sugestiile.
30 octombrie 2016 at 3:38 pm
Tot în 1 Petru 1:4 „nepieritoare” sună mai elegant decât „nestricăcioasă”. Văd că și ntr-ul are la fel.
2 noiembrie 2016 at 9:05 pm
Ar mai fi, analog cu „lucru”, cuvântul „loc”. Ce credeți despre expresia „slavă lui Dumnezeu în locurile preaînalte”? nu merge pus „întru cele înalte”? Poate că mai sunt și alte ocurențe, nu-mi mai vine acum în minte decât expresia „locurile cerești” din Efeseni.
Mi-ar mai plăcea să se inverseze ici-colo ordinea Subiect-Verb, ați văzut ce diferență face pentru pasajele narative, în VT, evanghelii și fapte? Nu mi-am dat seama niciodată până ce am citit „Cele mai frumoase povestiri din Biblie” de la Humanitas. Mi se pare că ordinea obișnuită S-V „aplatizează” de multe ori textul și-l face mai searbăd din punct de vedere stilistic. CânD inversezi ordinea, da, informația e aceeași dar parcă ceva se schimbă stilistic/.
Ideea mea de text perfect este cel din cartea de la Humanitas de care am amintit mai sus. Aceeași impresie mi-au făcut și aperitivele pe care ni le-ați servit la răstimpuri pe blog, nu multe, doar cât să ne țineți cu sufletul la gură. Nju am crezut niciodată că poate să iasă ceva atât de bun. Poate pentru că ați lucrat îndeaproape cu d-na Băltăceanu și de aia aveți aceleași idei despre traducere.
Sper numai ca și partea de prezentare să fie pe măsură. Până acum sunt puțin dezamăgit – no offense! – de variantele propuse, sper să fie într-un final mai bine prezentarea și așezerea în pagină. Și fără trimiteri :((
2 noiembrie 2016 at 9:42 pm
Da, lucrăm în echipa dnei Băltăceanu în traducerea Bibliei ebraice care se pregătește la NEC. Dar ritmul de traducere este unul lent, fiindcă fiecare membru lucrează în funcție de timpul liber care îi rămâne după îndeplinirea obligațiilor de serviciu etc.
Revizuirea Cornilescu nu va fi integral în stilul agreat de dna Băltăceanu. Pe alocuri vom înnoi mai mult, dar știu la ce vă referiți când spuneți că nu trebuie „aplatizat” textul.
De mulțumit nu vom putea mulțumi pe toată lumea. Însă cred că pe ansamblu textul revizuit va fi superior celui din faza „de pornire”.
3 noiembrie 2016 at 4:39 pm
oho, superior sigur e!
eu ma refeream la prezentarea propriu zisa, adica la asezarea in pagina, nu la traducere, traducerea e de nota 1000!
3 noiembrie 2016 at 4:41 pm
Cum să fie așezarea în pagină?
3 noiembrie 2016 at 5:13 pm
fara trimiteri sa fie, asa mi-as dori eu 😦
Ar fi mult mai simplu.
2 coloane simple, fara trimiteri.
3 noiembrie 2016 at 5:25 pm
Cu ce încurcă trimiterile? Mai ales dacă sunt pe interior, la margine?
3 noiembrie 2016 at 7:04 pm
incurca, pentru ca mananca din spatiul destinat textului biblic.
ati vazut noul ntr (ma refer la editia revizuita din 2010)?
asa trebuie sa fie formatata orice biblie.
pe coloane nu trebuie sa fie nimic care sa manance din spatiu. altminteri obosesti la citire.
4 noiembrie 2016 at 10:28 pm
Ma mir oricum ca nu v-a trimis dlul tehnoredactor si o versiune cu trimiterile in josul paginii, asa cum se faceau odata bibliile la noi, Si nu numai la noi, si in alte tari. ar fi mai simplu si pagina ar arata mai curat si mai respirabila.
Poate ca mai bine v-ati inspira din diseignurile societatilor din alte tari, care au experienta mult mai bogata in chestiuni de design al bibliei decat societatea noastra interconfesionala.
Bunaoara, crossway, editura care detine ESV. Aveti acolo zeci de designuri de biblie, de la cele simple (text only) la cele mai complexe. Si ei au dus chestiunea asta la un nivel nou.
4 noiembrie 2016 at 10:34 pm
Designul e făcut de cineva de la Soc. Biblică Britanică. Nu-i putem bănui tocmai pe ei că nu au experiență în domeniu.
4 noiembrie 2016 at 10:39 pm
hmmm, nu stiam
dar tot as merge pe mana americanilor de la crossway. au sute de designuri pentru o singura traducere esv. BBS, nu tocmai.
dar acum am intrat pe siteul BBS si ia priviti ce frumos design au pentru biblia aniversara AV, si… fara trimiteri 🙂
Dă clic pentru a accesa kjv_anniversary_9780564090648.pdf
4 noiembrie 2016 at 10:41 pm
Exclus să dispară trimiterile brusc. Nu vrem să avem pe nimeni pe conștiință.
4 noiembrie 2016 at 10:52 pm
😀 😀
bun, daca tot e sa fie asa, mai trebe lucrat, slefuit, atentie la toate detaliile cele mmai marunte de design, nu doar ideea generala. problema generala e oricum, vad, intre o-coloana-trimiteri-pe-margine si doua-coloane-trimiteri-pe-centru. eu nu ma pot hotari. Fie ce-o fi, nu e asta cel mai important, oricum.
4 noiembrie 2016 at 10:54 pm
Cu vremea vom avea și ediții suple, fără trimiteri (numai cu note de subsol). Acum nu putem pune totul la subsol (trimiteri + note) fiindcă ar arăta excesiv de aglomerat.
4 noiembrie 2016 at 10:57 pm
aha, deci proiectul sbir e cu bataie mai lunga, sa inteleg.
Eu asa ceva astept. ceva de genul „reader’s bible”, simpla si doar cu note de traducere.
Bun, Domnul sa va ajute la tradus ! 😀
4 noiembrie 2016 at 10:58 pm
Roma nu n-a clădit într-o singură zi.
4 noiembrie 2016 at 11:00 pm
😀 dar nici nu vreau sa astept pana o sa am peri albi pentru o bible fara trimiteri :d
3 noiembrie 2016 at 7:36 pm
am si eu o intrebare, ca numai acum am nimerit pe site-ul domnului Tatu si vazui ca in ultimul articol spune cum expresia „zice Domnul” va deveni in noua versiune „zice prevestirea Domnului”
Asa o sa fie peste tot, absolut peste tot unde apare „zice DOmnul” Nu credeti ca e cam obositoare? expresia asta lunga, repetata de multe ori ar fie ceva in genul expresiei lui Cornilescu „stare dupa voia lui Dumnezeu”, adica o perifraza mult prea mare, si repetata la nesfarsit ar fi obositor.
Poate ca nu e bine sa faceti exces de zel in redarea cat mai exacta a textului.
Asa au facut cei de la TOB in ultima editia, tin minte ca au inlocuit verbul „a profeti”, din cauza conotatiilor moderne, l-au inlocuit cu „a vorbi in calitate de profet”, ceea ce e mult prea lung pentru un singur cuvant.
3 noiembrie 2016 at 7:43 pm
Textele pe care le publicăm pe internet nu sunt definitive. Sunt doar menite să-l familiarizeze pe CMB (cititorul mediu binevoitor) cu fondul problemei.
3 noiembrie 2016 at 7:46 pm
multumesc de lamurire, ma speriasem la gandul ca vom citi expresia asta desfasurata la nesfarsit.
6 noiembrie 2016 at 10:27 pm
Am și eu câteva sugestii, iacătă-le: „ai milă de mine” > „fie-ți milă de mine” (Luca 18:13); „ce se mănâncă” > „mâncare” (Judecători 14:14); „preoții cei mai de seamă” > „arhiereii” (sau cum considerați aicea, poate considerați că e amprenta stilistică a lui Cornilescu și trebe lăsat așa). Undeva unde zice că „beau nelegiuirea ca apa” sau „mănâncă păcatele ca pâinea” nu mai știu cu e sigur, s-ar putea amândouă, trebuie schimbat în „beau nelegiuirea ca pe apă” și „mănâncă păcatele ca pe pâine”. Și nu în ultimul rând: îngerul care se arată Mariei în Luca 1:28 nu trebuie să-i spună „Plecăciune” ci poate „Bucură-te” (dar în niciun caz „Salutare”!!!).
20 ianuarie 2018 at 7:15 pm
Shalom !Pentru cei care iau în serios Cuvântul Lui Elohym, traducerea Cornilescu are nevoie de o profunda reforma! Aspectele menționate mai sus sunt foarte puține și minore în comparație cu versetele cheie care nu au fost traduse bine.
20 ianuarie 2018 at 9:49 pm
Procesul de revizuire e deja în desfășurare.
Apropo, avem un cuvânt în română pentru Elohim. Este „Dumnezeu”.
21 august 2018 at 4:13 pm
Hmm… Mai interesant decît SBIR să tipărească în paralel ediția 1924 (revizuită ortografic) și EDCR mi s-ar părea să pună la dispoziție, pe lîngă noua revizuire, două ediții facsimil: 1921 și 1924, pentru cei interesați.