Acum câteva zile am aflat că prelegerea pe care am ținut-o la Arad pe 11 ian., la Biserica Metanoia, este disponibilă pe internet. A doua parte a evenimentului a fost ocupată de dialogul pe care l-am avut cu pastor conf. Emil Bartoș, pe același subiect.
Dacă aveți de gând să urmăriți cele două materiale, înarmați-vă cu răbdare, fiindcă nu sunt cel mai fascinant orator pe care l-ați ascultat vreodată. Dacă nu comit o impietate împrumutând o expresie paulină, aș spune că sunt mai degrabă ἰδιώτης τῷ λόγῳ. Mă descurc mai bine în scris, fiindcă îmi pot alege cu mai multă atenție cuvintele de care am nevoie pentru a spune ceea ce am în minte. 🙂
Ideea de a comprima istoria Bibliei românești într-o singură prelegere este „misiune imposibilă”, deci nu pretind că am reușit să spun ceea ce ar trebui spus despre subiect. Prin forța împrejurărilor am lăsat pe dinafară unele capitole importante. Cei care se simt nedreptățiți mă vor ierta.
În privința întrebărilor care mi-au fost puse aș revizui ori nuanța unele răspunsuri. În plus, concizia în vorbire nu este punctul meu forte, deci îi rog pe cititorii blogului să aibă în vedere că nu am epuizat nici întrebările care mi s-au pus.
Le mulțumesc organizatorilor pentru primirea frumoasă pe care mi-au făcut-o și sper că aceste seri vor deveni o platformă importantă pentru dezbaterea unor probleme importante care privesc spațiul evanghelic și dialogul nostru cu societatea laică.
Prezentarea generală a Serilor Dialogos o puteți vedea mai jos.
Vaisamar 
26 ianuarie 2015 at 10:17 am
cum ai traduce imai exact si unde se gaseste acea expresie paulina (idiōtēs tō lógo) in Biblie? imi scapa! 🙂
26 ianuarie 2015 at 10:28 am
Dacă voiam să le dau mură în gură cititorilor, scriam direct traducerea. Fiindcă vreau să-i invit să mai studieze și ei nițel, o las pe grecie. There are no easy answers, cum se zice. 🙂
26 ianuarie 2015 at 1:30 pm
k… vad ca nu exista bunavointa ptr detaliere…
insa ramane intrebarea> unde a folosit Pavel aceasta „expresie paulina”??? si care e ea excat la Pavel?
26 ianuarie 2015 at 1:44 pm
2 Cor. 11:6
26 ianuarie 2015 at 4:01 pm
ms… voi studia expresia si contextul! 🙂
26 ianuarie 2015 at 10:23 am
Foarte interesant si de folos. Am ”spicuit” din loc in loc dar cand timpul va fi mai generos ma voi aseza cu o cafea in fata monitorului pentru a parcurge tot materialul.
P.S. don’ profesor, merge domle’… e usor a spune stihuri cand ai si ceva a spune. Mergi cu puterea (si cunostintele) care le ai si Domnul sa fie cu tine.
26 ianuarie 2015 at 10:27 am
Mulțumesc. Mă bucur că le e de folos cititorilor.
26 ianuarie 2015 at 12:42 pm
Apreciez din toată inima maniera în care ați ținut prelegerea și în care ați răspuns întrebărilor! A fost o plăcere să vă urmăresc! Întrebarea mea vizează una dintre întrebările puse în cadrul diagolurilor când s-a ridicat problematica revizuirii ediției Cornilescu. Am văzut că răspunsul dvs a dezvoltat mai mult ideea unei traduceri noi destinată „minții” specialistului (cea la care am înțeles că lucrați sub egida Colegiului NE). Cum rămâne cu partea cealaltă – cu o traducere destinată „inimii” adecvată omului de rând? Vedeți realizabilă în viitorul apropiat o asemenea revizuire a lui Cornilescu? Sau este ceva în lucru? Cine ar fi indicat să o realizeze: o echipă sau o persoană pentru o abordare unitară a revizuirii? Mulțumesc anticipat!
26 ianuarie 2015 at 12:50 pm
Grea intrebare. Voi reveni.
26 ianuarie 2015 at 1:26 pm
pentru inima este buna si asta…
cum de s-a putut pana acum? cum de a lucrat pana acum Dumnezeu la inima oamenilor prin Biblia Cornilescu?
26 ianuarie 2015 at 4:17 pm
Am o intrebare cu privire la o inacuratete din 1 Samuel 1:24. Acolo este vorba de 1 taur de 3 ani sau de 3 tauri? Exista o diferenta chiar si intre textul masoretic si Septuaginta. Nu stiu daca intrebarea este pusa la postarea potrivita, dar as fi recunoscator pentru raspuns. Multumesc.
26 ianuarie 2015 at 5:34 pm
Textul masoretic spune „trei tauri”, însă e vorba de o vocalizare greșită a textului consonantic. Mi-ar fi un pic greu să explic de ce, dacă nu știți ebraică.
Septuaginta și versiunea siriacă dau textul corect: un taur de trei ani. Unele versiuni moderne bazate pe textul ebraic corectează tacit eroarea din textul ebraic.
Citez dintr-un comentariu exegetic specializat: “with a three-year-old bull. Reading ‘bpr mšlš’ with LXX (en moschō trietizonti) and Syr. MT ‘bprym šlšh’ shows a simple corruption, the m grouped with the wrong word. 4QSama is expansive: [bpr bn] bqr mšlš (cf. Lev 4:3; etc.).”
26 ianuarie 2015 at 5:52 pm
interesant… demn de studiat… multumim!
26 ianuarie 2015 at 6:01 pm
totusi, ptr ca sunt omul detaliilor si ptr ca dvs sunteti specialistul care ne poate lamuri, v-as ruga f. mult sa ne explicati pe scurt si de ce apare aceasta greseala (chiar daca e greu)… ne-ar ajuta la argumentare in discutii cu altii!
26 ianuarie 2015 at 7:10 pm
Explicația tehnică o aveți în engleză, în comentariul meu. Timpul nu-mi permite să ofer o explicație la explicație.
26 ianuarie 2015 at 7:22 pm
te referi la comentariul de mai sus?
macar de nu afirmai „Mi-ar fi un pic greu să explic de ce, dacă nu știți ebraică.”… care a stranit curiozitatea… nu e ok sa te eschivezi dupa ce arunci o posibila explicatie neoferita insa….
repet… daca am fi toti specialisti, nu ar mai fi nevoie de tine sa ne ajuti…:)
26 ianuarie 2015 at 6:15 pm
apropo, in NTR apare „„un taur de trei ani”. 😀
26 ianuarie 2015 at 6:46 pm
Puteti sa-mi recomandati niste materiale(carti,lucrari, etc.) in limba romana despre subiectul „punerea mainilor” si „ungerea cu untdelemn”. In special despre aceste doua ritualuri folosite in lucrarea de vindecare fizica si nu numai. Multumiri!
26 ianuarie 2015 at 7:09 pm
Vedeți aici cartea scrisă de John Tipei, conferențiar la Institutul Teologic Penticostal din București.
http://gramma.ro/produse/m1/439/47/96/Punerea-mainilor
27 ianuarie 2015 at 6:01 am
Wurmbrand spunea cu curaj in predica cum ca idiotes e singurul cuvint din greaca ce nu trebuie tradus.
-M-a facut nevasta sa urmaresc dialogul cu Emil… doar din perspectiva vechii mele prietenii cu Emil B si cu regretata sa sotie. Ati fost bun, exact in exprimare -cum ma asteptam. M-a surprins c-ati fost usor de urmarit si mai cald decit in scris, pe blog. Hmmm… De fapt multora ni se potriveste titlul celebrei poezii: „Nu sunt ce par a fi”. Dumnezeu sa va dea har in comtinuare.
27 ianuarie 2015 at 10:11 am
Cu respect pentru Wurmbrand, aș spune că una e „idiotes” în greacă și alta e „idiot” în română. Termenul trebuie tradus, fiindcă are alt sens în greacă.
Mă tem că pe unii adversari înveterați ai mei din blogosferă nu-i voi putea convinge nici în ruptul capului. Își prețuiesc mult prea mult propriile păreri ca să mai ia în considerare un fapt elementar: realitatea e întotdeauna mai nuanțată. 🙂
27 ianuarie 2015 at 3:38 pm
Desigur Wurmbrand putea gresi. Insa eu l-am urmarit f. mult si pot sa va spun ca folosea mult ironia si avea simtul umorului. Cind a spus chestia asta lumea s-a amuzat mai ales ca eram in mediu Baptist unde noi eram „idiotes”, dupa unele interpretari, ceea ce ne-a amuzat in plus.
Deci, va cred, Zile bune!
27 ianuarie 2015 at 5:32 pm
si ce sens ii dai tu in greaca, in asa fel incat sa merite sa fie tradus, fara ca unii sa se poticneasca in el? 🙂
27 ianuarie 2015 at 5:41 pm
Cine se poticnește, să se apuce de greacă. 🙂
27 ianuarie 2015 at 8:18 pm
si totusi, ce intelegi TU prin idiotes?
27 ianuarie 2015 at 8:11 pm
Am creat o confuzie. Dvs va refereat la 2 Cor 11:6 iar Wurmbrand la 1 Cor 14:24. Dupa el „unul fara daruri” era idiotes…. ma rog. Oricum e off-topic.
27 ianuarie 2015 at 9:10 pm
Am urmărit cu deosebit interes prelegerea si am rămas cu câteva nelămuriri. Care este prima traducere a bibliei făcută din inițiativă BOR? Si fara sa fiu răutăcios, care este aportul BOR la dezvoltarea culturala a romanilor? BOR nu a tradus Biblia si nici universitati n-a infiintat, de vreme ce primele universități au fost înființate de A.I.Cuza, care nu prea este apreciat de biserica si nici el nu prea a avut foarte multe legături cu ea?
27 ianuarie 2015 at 10:32 pm
Există mai multe Biblii tipărite în sec. XIX din inițiativa BOR. Plus sute de cărți de slujbă, Psaltiri, pravile, cărți bisericești în secolele anterioare. Există în mod cert o contribuție importantă a BOR la consolidarea tradiției biblice românești. Numai că eu nu despre contribuția BOR mi-am propus să vorbesc.
28 ianuarie 2015 at 9:13 am
frate Emanuel ati spuse de o incercare de traducere a Vechiului Testament în zona Caransebeș, și că s-a realizat doar Genesa și Exodul, iar în prefață traducătorii spuneau că au folosit textul ebraic. Dumneavoastră spuneați că nu e așa ci mai degraba a fost o traducere din maghiară. Pot fi de acord cu ipoteza dumneavoastră că cel mai probabil nu a fost folosit textul ebraic, dar daca era folosita o biblie din maghiară de ce nu au reusit să traduca tot vechiul testament? Ca in Ardeal sigur erau multi erudiți care cunosteau si maghiara si romana, sau si germana si roamna. De ce au tradus asa puțin?
28 ianuarie 2015 at 9:21 pm
Reblogged this on Daniel Lucescu and commented:
Istoria Bibliei romanesti
1 februarie 2015 at 5:05 pm
Draga profesore,
In Codex Sinaiticus Evrei 12:23 sunt cateva cuvinte in albastru. Va rog frumos sa ma lamuriti, de ce sunt puse in albastru.
1 februarie 2015 at 9:42 pm
Textul inițial, marcat cu albastru, spune
και πναϲι τελιων
δεδικαιωμενοιϲ
și de duhurile celor desăvârșiți
de cei îndreptățiți (dedikaiomenois)
Textul a fost corectat de un scrib, care a marcat pe margine un cuvânt care trebuie inserat și a pus … (puncte-puncte) deasupra cuvintelor/literelor care trebuie îndepărtate. Rezultatul este o inversare a ordinii celor două verbe: de la „desăvârșiți / îndreptățiți” avem, prin corectură, „drepți / făcuți desăvârșiți” (ca în Cornilescu). Probabil scribul care a făcut corectura a considerat că textul inițial nu este logic. Participiul „dedikaiomenois” face notă discordantă cu vocabularul epistolei către Evrei. Dimpotrivă, participiul „teteleiomenon” (făcuți desăvârșiți) se potrivește foarte bine cu stilul epistolei și cu vocabularul ei. Este foarte posibil ca scribul care a făcut corectura să fi avut un alt manuscris ca etalon. E puțin probabil să fi făcut corecturile „din capul lui”.
2 februarie 2015 at 5:04 pm
Multumesc foarte mult!
4 februarie 2015 at 7:01 am
Studiind din greu pe mapamond
Nu lasi sa treaca timpul in zadar,
Dar la batranete fara niciun plod
Cred ca va fi cam ”Vaisamar” ! 🙂
Felicitari pt tot ! Sper sa te mai vedem in astfel de ipostaze !
5 februarie 2015 at 5:17 pm
Salut, spuneai la un moment dat de Biblia catolica cu explicatii. Da-mi, te rog, mai multe detalii despre ea pentru ca as vrea sa o achizitionez. Daca imi spui si de unde e perfect. Multumesc Manu!
5 februarie 2015 at 6:27 pm
Biblia tradusa in Biserica Catolica, cea cu note, se poate achizitiona fie de pe situl http://www.bibliacatolica.ro (care zilele astea este in lucru), fie de pe situl editurii Sapientia.
6 februarie 2015 at 11:05 am
Domnule Conțac, sper din tot sufletul că nu v-au demoralizat batjocurile la adresa dvs. din ultimele zile de pe bloguri, mai cu seamă de pe cel al lui „pastorpauldan”. Pe mine unul m-ar deprima rău să fiu împroșcat cu astfel de murdării, știu cum e… Acuma domnul Rasvan Stoica a ajuns la concluzia că afișul de la „Dialogos” e de sorginte masonică. Doamne, n-am mai întâlnit de mult atâta [AUTOCENZURAT]-ism!!!
6 februarie 2015 at 11:30 am
E o marcă de distincţie să te calomnieze personajele cu pricina! 🙂 Deh, anumite obsesii (masoni, conspirații, constipații) mor greu (sau deloc).
Mai rămâne ca domnul cu pricina să descopere, coșmarul coșmarurilor, că el însuși are un cip în creier (sau în ombilic) implantat de masoni sau de Matrix! 🙂
Soarta noastră, a tuturor, e în mâna Domnului, nu a masonilor. Pe românește spus: „Nu mor caii când vor câinii”.
P.S. Singurul aspect care mi se pare cu adevărat dezgustător în această afacere este următorul: invocarea lui Wurmbrand (care a scris „Îmbătat de dragoste”) într-un text care distilează ura în concentrații rar întâlnite în mediul evanghelic. A invoca numele lui Wurmbrand în acest context e o formă de obscenitate cum rar mi-a fost dat să întâlnesc.
6 februarie 2015 at 11:48 am
Că tot veni vorba de Wurmbrand, cred că l-ar arde și pe el pe rug dacă ar relua episodul din închisoare în care vorbea cu un musulman – un hogea -, Nassim parcă îl chema. Pare-mi-se că în cartea „Cu Dumnezeu în subteran” era relatat episodul, care se încheia cu fraza: „Apostolul Pavel ne-a spus că trebuie să fim iudei cu iudeii și greci cu grecii. De ce nu și musulmani cu musulmanii?” Cam așa era citatul. Sunt curios ce ar spune dacă ar reciti fragmentul…
Problema este alta. Nu-mi dau seama dacă este bine sau nu să răspunzi unor astfel de mizerii. Dacă le răspunzi, le faci jocul, și ajungi să te tăvălești și tu în noroi. Dacă nu le răspunzi, ajung să se creadă înțelepți. Oricum o dai, nu-i bine…
6 februarie 2015 at 11:57 am
Wurmbrand a fost un personaj foarte pitoresc și foarte iconoclast. Mă mir că nu se află încă pe lista de „eretici” a Micului Inchizitor. Cineva care l-ar citi „ponciș” pe Wurmbrand l-ar pune fără mari dificultăți la index!
Cred că puneți o falsă problemă. Întrebarea nu e dacă să li se răspundă acestor oameni, ci CE să li se răspundă. În opinia mea, nu li se poate răspunde nimic. Cu un surd te înțelegi prin semne și tot pricepe. Cu oameni care nu sunt dispuși să asculte și să înțeleagă nu se poate dialoga. Pentru dialog e nevoie de o minimă simpatie acordată interlocutorului. Îmi vine în minte o scenă foarte elocventă din Scriptură: când Ștefan le vorbea adversarilor săi, aceștia și-au pus la un moment dat mâinile în urechi, ca semn că refuză să mai asculte!
7:57 „Ei au început atunci să răcnească, şi-au astupat urechile, şi s’au năpustit toţi într’un gînd asupra lui.”
Luca surprinde foarte bine caracterul irațional, pur reflex, al „talibanilor” care se năpustesc asupra lui Ștefan.
Încercați să purtați un „dialog” cu astfel de personaje și veți vedea aceeași reacție!