Lucrând recent un scurt fragment din Genesa, din narațiunea lui Iosif, îmi dau seama cât de importantă este consecvența în traducere.
De pildă, frații lui Iosif, strânși cu ușa, ajung să-și mărturisească ticăloșia.
Ei au zis atunci unul către altul: ,,Da; am fost vinovaţi faţă de fratele nostru; căci am văzut neliniştea (țarat) sufletului lui, cînd ne ruga, şi nu l-am ascultat! Pentru aceea vine peste noi necazul (țarah) acesta.”
Într-o traducere optimă, cei doi termeni scriși cu bold ar trebui să fie traduși la fel. Frații lui Iosif spun: „am văzut tulburarea sufletului lui Iosif și nu l-am ascultat. Din acest motiv a venit peste noi această tulburare!”. Justiția divină care îi urmărește pe fiii lui Iacov este pusă în evidență mult mai clar dacă folosim același termen în traducere. Cititorul simte mult mai puternic că „necazul” fraților lui Iosif este o consecință directă a „necazului” prin care a trecut Iosif, aruncat în groapă de frații săi.
18 martie 2014 at 7:05 am
Absolut de acord cu aceasta necesitate: o consider fundamentala. In exemplul citat se vede foarte bine de ce este, dupa parerea mea, obligatorie aceasta coerenta. Si sunt foarte multe astfel de exemple. Traducerea de la Iasi 2013 are ca si pilon principal aceasta coerenta. In cazul din Gen 42,21, termenul ales este diferit, dar este tradus peste tot in VT la fel. Puteti verifica.
O zi buna
18 martie 2014 at 2:11 pm
Buna observatie dans la TOB este ceva asemanator, ….nous avons vu sa déttresse voilà pourquoi cette déttresse nous atteint. Iar la Bible de Jérusalem foloseste cuvintul expiation.
18 martie 2014 at 2:18 pm
Chouraqui foloseste si el termenul déttresse si toujours dans le sens tulburarea noastre este urmarea, sau consecinta tulburarii de care i-am creat-o noi.
18 martie 2014 at 2:19 pm
Mie mi se pare si frumos, adica o traducere care curge.
18 martie 2014 at 2:41 pm
La fel de importantă (pornind de la traducere) este și interpretarea Scripturii. Pentru foarte multi interpreti este foarte ușor să sară de la o interpretare literară la una alegorică sau la una metaforică, în funcție de convingerile teologice pe care trebuie să le susțină …
Dar apoi, totul pornește de la importanța consecvenției în traducere.
19 martie 2014 at 12:37 pm
Trebua sa fie „tulburarii pe care i-am cauzat-o noi.” Graba strica treaba.
20 martie 2014 at 12:16 pm
Am mai întâlnit o lipsă de consecvență și mai clară în NTR. În Matei 5:32 porneia e tradus cu imoralitate, iar în 19:9 cu adulter, deși, fără doar și poate trebuie tradus identic.
24 martie 2014 at 1:40 am
Reblogged this on vladcriznic.
25 martie 2014 at 5:52 am
Nu este lipsa de consecventa, mai degraba nuantarea necesara unui text semitic. Forma difera, contextul poate oferi cheia.