Presa, căreia i-ar plăcea probabil să fie considerată „a patra putere în stat” se dovedeşte adesea incapabilă să-şi îndeplinească măcar modesta ei funcţie de bază, aceea de a informa corect. Primesc astăzi un spam (articol preluat din ProSport) despre fotbalistul penticostal Sousa, care „cântă în biserică”.
Titlul are meritul că e vag formulat, de aceea îţi doreşti să citeşti mai mult, ca să afli dacă e vorba de un eveniment unic sau dacă prezentul „cântă” e iterativ (i.e. dacă Sousa cântă în mod repetat în biserică).
Cei patru evanghelişti sunt o comunitate
Încep să citesc articolul şi aflu că „fundaşul CFR-ului (…) se vede predicând într-o biserică evanghelistă”. Apoi că „în Brazilia se implica mai mult în activităţile comunităţii evangheliste.”
Fac ochii mari şi mă reped la DEX98, ca să văd dacă termenul „evanghelist” şi-a mai adăugat nişte sensuri care îmi scapă mie. Când colo, „evanghelist” înseamnă tot „fiecare dintre cei patru autori cărora biserica le atribuie paternitatea evangheliei.” [Treacă de la noi că definiţia e un pic neghioabă. Ideea e că redă sensul clasic. Evanghelişti sunt Matei, Marcu, Luca şi Ioan].
Dar să nu ne pripim. Jurnalistul ignorant mai are o şansă: NODEX-ul, în care citim: 1) Fiecare dintre cei patru autori ai Evangheliei. 2) Slujitor al bisericii specializat în citirea fragmentelor din Evanghelie. 3) Membru al unui cult evanghelic.
Am căzut din lac în puţ. Filologii care au creat NODEX-ul sunt aproape la fel de ignoranţi ca şi jurnalistul ProSport (dar măcar acesta nu e filolog). Potrivit NODEX, dacă sunteţi membru al unui cult evanghelic, sunteţi „evanghelist”. Rămâne ca autorii NODEX-ului să ne spună dacă „evanghelist” este numai substantiv sau dacă poate fi şi „adjectivizat” în felul în care o face presa (biserica evanghelistă, comunitatea evanghelistă).
Biserica penticostală din Cluj. Unica.
Un paragraf din acelaşi articol începe în felul următor: „Când intră în biserica penticostală din Cluj, Sousa se schimbă radical.” Dacă nu eşti avizat, ai putea crede în Cluj există o singură biserică penticostală, cunoscută ca „biserica penticostală din Cluj”, aşa cum în Botoşani poţi vorbi de „biserica lipovenească” şi ştii că e una singură.
Autorul n-a spus nimic de vreo biserică penticostală înainte, dar probabil „cititorii noştri sunt mai deştepţi decât noi” şi se vor lămuri singuri.
Concluzia? Noi facem presă şi dicţionare, noi nu gândim. A gândi şi a informa corect este periculos. A se practica deci cu moderaţie.
Foto: Un intertitlu al articolului spune că fotbalistul cântă în corul bisericii penticostale. Nu se spune despre care biserică e vorba. În imagine, Sousa în Biserica Penticostală Speranţa, Cluj-Napoca.
29 decembrie 2008 at 3:07 pm
destul de chicios imbracat tipul
29 decembrie 2008 at 5:48 pm
Ce mă interesează pe mine nu e cât de cu gust se îmbracă insul care face subiectul art., ci modul amatorist al unora de a face presă.
29 decembrie 2008 at 8:18 pm
da am inteles asta. pur si simplu mi-a fost prea strident ca sa nu remarc:)) a si nu cu rautate…asa ca fapt existent
29 decembrie 2008 at 9:22 pm
Hm… chiar ce înseamnă să fii „kitchios” îmbrăcat, dacă tot veni vorba?
29 decembrie 2008 at 10:05 pm
opinia mea…cred ca un lucru devine kitchios – ma refer in domeniul vestimentatiei – atunci cand este inzorzonat intr-un mod exagerat de strident intr-un sens colturos (fara rafinament si eleganta), care nu ofera suplete vizuala. acum, kitch exista si in arta sin muzica si in multe alte arii.
29 decembrie 2008 at 10:09 pm
dar sincer mi se face rau (greata) atunci cand merg la biserica si vad aproape toata populatia de oameni „aplatizata” la costum (barbatii) si la tocuri, batic si geanta stralucitoare (femeile). nu serios aici mi se pare snobism si liniaritate, stergerea personalitatii…e chiar gretos…sa crezi ca asta inseamna neaparat elegant
29 decembrie 2008 at 10:21 pm
dar poti fi imbrcat cu hanorac si cu pantaloni largi care sa arate foarte bine si sa exprime o personalitate aparte. si poti sa te imbraci la costum intr-un mod sters, care atrage atentia spre ceva facut fara originalitate, ci destinat in mod intentionat doar consumului, estetic vorbind: un vizual static…fara linii dinamice ale originalitatii
29 decembrie 2008 at 10:23 pm
Ha,ha,ha,eclesia mia,no way…
Fun article,praise the Lord,who gave the sense of humour…
,,Smile,tomorow,it`ll be worse…”
29 decembrie 2008 at 10:26 pm
I wanna meet him,give him some clothes ,,Giorgio Armani”.
In nome Domini.[,,piatdesiatniki” still love poor people,yeah…]
30 decembrie 2008 at 8:43 am
[…] Din Prosport via Vaisamar […]
30 decembrie 2008 at 1:28 pm
#5 Ma asteptam la o critica punctuala, de genul: imbracamintea lui Souso este kitschoasa pentru ca…
1) jeansii peticiti sunt kitsch…
2) tricourile polo sunt kitsch…
etc. etc.
Dar asa… 😦
30 decembrie 2008 at 1:45 pm
da, dar dvoastra ati intrebat: „chiar ce înseamnă să fii “kitchios” îmbrăcat, dacă tot veni vorba?”…reiese din intrebare cum putem defini ideea de kitch vestimentar…”ce inseamna” e cumva „generalizat”…ca altfel ne aruncam pe jacheta „lui” etichetata, blugii gauriti (adica moderni:)))…si pozitia cu chitara putin ELVISata…
30 decembrie 2008 at 1:48 pm
nu mai spun de modul in care sunt imbracate scaunele din biserica…bine ca nu au pus material de-ala care imita leopardul sau tigrul…
30 decembrie 2008 at 3:31 pm
#8 Biserica dumneavoastra? NO WAY!!!… nu poti sa pretinzi ca faci parte dintr-o biserica si in acelas timp sa o faci de rusine. Nu e suficient sa fii inscris pe o foaie de membru… prea putin lucru! Asa ca, nu va laudati cu ce nu aveti. Mai bine ati cauta sa va schimbati viata. ( un membru al bisericii Speranta).
#11 Si daca e vorba de a corecta pe altii… nu e Souso ci Sousa 🙂
30 decembrie 2008 at 4:02 pm
nu cred ca e nevoie de „corectura”. nu este o greseala din nestiinta, ci din greaseala: apasare gresita pe taste (din anumite motive). asta se poate vedea din ansamblul desfasurarii articolului ca este scris corect numele sousa:”…Sousa în Biserica Penticostală Speranţa, Cluj-Napoca.”; „…Primesc astăzi un spam (articol preluat din ProSport) despre fotbalistul penticostal Sousa”. astea sunt cateva exemple din articol, deci…sousa apare scris corect.
30 decembrie 2008 at 4:09 pm
# 12 si 13. Păi o clipă: ceream explicaţii „generale” ptr. că mă uitam la îmbrăcămintea tipului şi nu mă dumiream ce e kitsch în ea… Trebuie să o iau inductiv, deci.
Jacheta etichetată e kitsch? (Întreb, nu spun dacă da sau nu). Blugii găuriţi sunt kitsch?
Scaunele săracele sunt victime colaterale ale discuţiei. Vorbeam de îmbrăcămintea personajului, nu de scaune…
14. Ok, Sousa. Ziceţi voi cum ştiţi, eu zic cum am apucat, oftă mam’mare. Deh, că n-a-nvăţat toată lumea carte ca ‘mneata… 🙂
Poate ţi-a atras atenţia şi faptul că am scris de câteva ori greşit termenul „kitsch”… 🙂
30 decembrie 2008 at 4:12 pm
# 15. Mulţam de ajutor… E într-adevăr greşeala „ameţitului”, nu greşeala ignorantului…
30 decembrie 2008 at 4:22 pm
in opinia mea sunt
„chici” (nu eu, ci articolele de imbracaminte:D), da. de ce? pentru ca apar intr-un mod grosolan, dupa parearea mea. de exemplu picturile care se vand la tarabe: alea cu mere si cu caprioare, sunt chici. ele se fabrica nu de dragul vocatiei artistice ci in mod exclusiv vanzarii (e vb de materie prima:))))asa si cu ce vedem in imagine: nu este un produs ce tine de originalitate, ci mai repede „pentru ca asa se poarta”…era altceva daca omu’ isi gaurea el cu foarfeca blugii – asta era ironic
30 decembrie 2008 at 4:23 pm
cand am spus produs nu ma rferteam la om ci la haina
30 decembrie 2008 at 4:24 pm
daca ma refream la om ziceam produs uman:)))))))
30 decembrie 2008 at 4:27 pm
chiciul atinge si formele snobismului: asa se poarta, port ceea ce este modern
30 decembrie 2008 at 4:37 pm
La început, n-a fost chiar internaţională. Kitsch e un cuvînt german, el vine din verbul kitschen, foarte obişnuit în sudul Germaniei, în Bavaria, unde aparţinea limbajului familiar şi avea sensul de „a face ceva de mîntuială” sau „a fuşeri”, cum se mai spune azi. Pe aproape se află şi verbul verkitschen, cu înţelesul de „a substitui, a măslui”, adică a da cuiva altceva decît crede el că primeşte, a-l trage-n piept, cum glăsuieşte argoul. Substantivul kitsch, spune Abraham Moles, a apărut prima oară, cu sensul de azi, la München, în 1860. Dar care e sensul de azi? Acela de produs cu intenţii artistice, dar de prost gust. Un lucru ieftin din toate punctele de vedere, făcut să înlocuiască adevărata artă şi să satisfacă nevoia vulgară de frumos-derizoriu, adică de drăgălaş. Nu întîmplător am folosit în descrierea acestui flecuşteţ o sumedenie de diminutive. Am vrut să vă sugerez că o dominantă în definirea kitschului este noţiunea de drăgălaş, de frumuşel, de drăguţ, de dulcic, de bălăior şi rumeior – adică nivelul pricăjit şi pueril al frumosului.
sursa:http://www.pruteanu.ro/4doarovorba/emis055-056.htm
30 decembrie 2008 at 6:42 pm
#22 Ok, s-o luam sistematic. Filologul din mine inca nu e multumit. Deci: dupa excelenta definitie la care ati facut referire, exista arta de calitate si exista pseudoarta sau artefacte de prost gust destinate consumului de masa. Asadar, un kitsch nu se poate defini decat prin compararea lui cu „arta autentica”.
Ma intorc la haine. Se poate vorbi de haine ca fiind „arta” in acelasi sens in care un tablou „este arta”?
Sigur ca se poate. Daca o ie romaneasca e facuta pe plasa (din aceea de pus la geam), vorbim de un kitsch (un artefact cu pretentii de arta dar care si-a ratat jalnic menirea). Ai ia traditionala (arta romaneasca) si ai ia-kitsch, nu?
Intrebare: sunt jeansii taiati kitsch? Daca da, atunci cu cei ii compari? Cu jeansii „de arta” si „de valoare” care se fac in traditia carui popor?
Oare jeansii insisi nu sunt prin definitie un produs „de masa”, de consum, o chestie utilitara care nu poate emite vreodata pretentia de a fi judecata ca „arta”?
Concluzie: jeansii sunt un produs vestimentar utilitar care nu poate fi judecat sub raportul valorii lor „artistice”. Insasi taierea lor de catre proprietar indica un soi de snobism. Omul nu vrea jeans normali, obisnuiti, utilitari (ca asta ar fi la urma urmei soarta modesta a jeansilor). Omul vrea sa fie mai cu mot si si-i taie. El e non-conformist.
Niste jeans peticiti/taiati din fabricatie sunt si ei un soi de moft, o moda, o ipocrizie (sub pretentia non-conformismului se ascunde in realitate conformarea la moda sezonului).
In orice caz, termenul „kitschos” nu poate fi aplicat jeansilor. Trebuie gasit alt termen care sa desemneze ce vreti sa spuneti prin „kitschos”.
O ie-kitsch? Da, se poate. Un covor-kitsch? Da, se poate. Jeans-kitsch? Hm… nu prea cred…
30 decembrie 2008 at 6:50 pm
interesant! costumatii din biserici, acesti „aplatizati” fara personalitate, provoaca si scarba pe deasupra! mai bine stati acasa si va menajati stomacelul prea sensibil!
30 decembrie 2008 at 6:59 pm
Vazui eu ca se intinde vorba pe subiectul asta ce mi-am zis? Stai ca se pare ca e profund de data asta.
Fara sa polemizez cu ante-scriitorii mei vreau sa ma bag si eu in vorba cu ce-am inteles din „Cine e si ce vrea chicios-ul?”
Daca vrem sa iesim putin din spatele catedrei in mijlocul plebei vom observa ca au aprut niste cuvinte in lumea asta de jos care nu au primit inca aprobarea Academiei. Cred ca au omis s-o ceara pentru ca au vazut ca se vinde marfa si fara aprobari.
Chicios-ul folosit de „agonic” e un termen vag, inca plapand care incearca uneori sa intre in rand cu lumea fara sanse mari insa.
Nefiind asumat de specialistii in limba romana pentru motive lesne de inteles el va reprezenta ceea ce vrea de fapt utilizatorul lui sa reprezinte. In cazul de fata, bazat pe experienta mea din contactul cu plebea posesoare de limba si cultura personalizata,el reflecta reactia observatorului (agonic) la ceea ce i se pare ca pretinde sa fie subiectul (fotbalist celebru inteleg): adica un tip in pas cu moda.
Si el (agonic) ne spune : NU! Esti depasit fraiere!
QED
30 decembrie 2008 at 7:21 pm
#25 imi pare rau sam dar cred ca de dragul explicatiei emiti „ideologii” care nu se potrivesc cu ceea ce am spus eu si nici nu pun in lumina ideea mea. ?ce-i asta prietene:”Si el (agonic) ne spune : NU! Esti depasit fraiere!”…iar pe kitsch l-am scris chici din lejeritate, adica bat mai simplu pe tasta, plus ca spatiul imi permite sa ma exprim la nivel informal…ce, crezi ca este teza de doctorat? iar fazele alea cu „Daca vrem sa iesim putin din spatele catedrei in mijlocul plebei vom observa ca au aprut niste cuvinte in lumea asta de jos care nu au primit inca aprobarea Academiei. Cred ca au omis s-o ceara pentru ca au vazut ca se vinde marfa si fara aprobari.” sau rostirile dvoastra ce vin dupa exemplul din ghilimele…nu le vad rostul. de ce sa ne scremem in descrieri de-astea pompoase pentru a emite niste concluzii simple. dvoastra bateti campii pe chestii irelevante…
30 decembrie 2008 at 7:28 pm
C-esti copil agonice?
Daca te calmezi observi ca nu-ti era adresata ironia.
Scuze daca nu o sa observi totusi
30 decembrie 2008 at 7:33 pm
pe viitor spuneti clar ce aveti de spus referitor la subiect ca daca va intindeti asa in explicatii d’astea „perora” (hai sa ne schimonosim putin in cuvinte d’astea) riscati sa va pierdeti de la subiect si pe cititor il puneti in aceeasi incurcatura…faza cu: ”Si el (agonic) ne spune : NU! Esti depasit fraiere!” da dovada de neatentie la discutiile de mai sus. chiar ii spuneam dnului vaisamr ca ma refer la produsul haina si nu la produsul uman
30 decembrie 2008 at 7:36 pm
bine. eu ma duc sa beau o cafea in oras. o seara buna, sam. o seara buna, vaisamar. dnilor am plecat
30 decembrie 2008 at 7:40 pm
imi cer scuze sam, probabil de la droguri…
30 decembrie 2008 at 7:41 pm
:))))))))))
30 decembrie 2008 at 7:46 pm
dar oricum ti-ai exprimat ideea, spre sfarsitul comentariului, cam intr-un stil in care se poate interpreta altfel decat doresti tu sa se inteleaga.
30 decembrie 2008 at 8:06 pm
Ok, incerc sa aduc discutia la „obect”.
Toata disectia mea a avut un singur rost: sa atraga atentia asupra faptului ca trebuie sa ne exprimam mai riguros, daca vrem sa fim luati in serios. Daca folosim „cuvinte de plastilina” (al caror sens il modelam dupa cum avem chef), s-ar putea sa nu fim intelesi.
Nu e vorba aici daca termenul „kitschos” (sau chicios) a primit acceptul Academiei, ci daca termenul „kitschos” (acceptat sau nu de filologi) este bine folosit in relatie cu niste haine. Sunt de parere ca nu, din motivele mai sus prezentate.
Altfel spus, nu te poti imbraca „artistic”, ci doar „cu bun gust” (sau fara).
Daca tipul se imbraca sau nu cu bun gust asta n-am s-o spun eu, ca nu sunt designer sau cronicar High Life. Pe mine ma intereseaza strict adecvarea limbajului la realitate, nu adecvarea hainelor la standardele de bun gust.
Ca ma deranjeaza? Nu folosirea unui anumit registru neacademic, ci discreptanta dintre ce are in minte un om si ce-i iese pe gura (sau prin varfurile degetelor care bat tastele). Ma deranjeaza lenea intelectuala care ne face sa folosim realmente „ce ne vine la gura” atunci cand ne exprimam, in loc sa fim mai exigenti cu noi insine.
Inteleg acum ca Agonic este de parere ca Sousa poarta o vestimentatie de prost gust. Pai atunci sa zicem asa: „Ia te uita, ce prost gust la individul asta!”
La care eu as fi spus: De gustibus… etc.
Dar asa, a trebuit sa facem toata aceasta dezbatere… 🙂
30 decembrie 2008 at 8:10 pm
#25. Apropo de „spatele catedrei”… Faptul ca ne angajam in astfel de dezbateri pe blog nu e suficient sa arate ca am iesit din spatele catedrei? 🙂
Eu unul stau de fapt mai mult in fata catedrei, cu fundul pe ea, daca tot veni vorba… 🙂
30 decembrie 2008 at 8:20 pm
o intreaga discutie referitoare la moda, dar…;))
domnilor, daca imi permiteti. fratele nostru Sousa (am scris bine?) se imbraca copilaros, in ton cu moda actuala, poate putin sub standardele pe care le-ar dori uni sau altii.
pe de alta parte, uniformizarea pe care a luat-o in discutie agonic, e si ea destul de neplacuta la vedere. pur si simplu unii au ochi sa observe asa ceva, altii nu au.
mie personal nu mi se pare periculos nimic atata vreme cat nu e ceva de prost-gust scos inainte si fortat privirilor.
ce ma surpsinde si ma amuza usor, sunt discutiile despre „moda in biserica” generate de barbati.
revenind la subiectul articolului publicat azi:
textul cu pretentie de articol de ziar este ridicol formulat, insa jurnalismul in Romania sufera, plange si trage sa moara. Nu ma surpsinde calitatea execrabila, si nici lipsa de informare. Trist.
30 decembrie 2008 at 8:31 pm
Nu cred ca putem obliga jurnalistii sa fie la curent cu un limbaj cu un circuit oarecum inchis. Ganditi-va la urmatorul exemplu: nici noi, cititorii, respectiv credinciosii evanghelici, nu suntem la curent cu limbajul colocvial bisericesc ortodox sau catolic. Sunt termeni pe care ii folosim gresit sau nu le intelegem semnificatia. Putina intelegere cred ca nu danuneaza nimanui. Dupa cum nici putina documentare. Peace!
30 decembrie 2008 at 9:53 pm
jurnalismul din România dovedește zilnic prin furturile de informații, lipsa deontologiei prin atacuri ziar către ziar, ideile abordate ca nu mai este de mult o putere, ci a ajuns la stadiul de circ pentru că pâinea ne-o putem cumpăra fiecare.
30 decembrie 2008 at 9:56 pm
#16 Fii linistit! Mai am mult pana sa te ajung … mai ales la „micile ironii”. 😉
30 decembrie 2008 at 10:31 pm
# Alexandra, bine punctat.
# Teologeanu, bineinteles ca jurnalistii trebuie sa aiba ochi si urechi pentru ce se petrece in alte spatii, inguste etc. De aia sunt jurnalisti si nu zarzavagii. La noi insa cum numai cine n-a vrut sa fie jurnalist n-a ajuns, lucrurile se explica foarte usor.
Daca noi, muritorii de rand, nu suntem la curent cu limbajul ortodox etc., e pentru ca nu vrem sa fim jurnalisti, I s’pose.
# HypoKaiAnti: nu stiam ca urmaresti sa ma ajungi… Spune asa, ca sa-mi adaptez pasul… 😉
30 decembrie 2008 at 10:51 pm
multumesc vaisamar. nu am putut rezista tentatiei…la o adica era vorba de moda si texte.
🙂
parerea mea e ca daca doresi sa fii jurmanisl, te documentezi, ca doar aia ti-e meseria. jurnalistul e om de litere, om al cuvintelor si e treaba lui sa stie ca mediul evanghelic e evanghelic si nu evanghelistic.
si unii muritori de rand sunt chiar la curent cu limbajul ortodox.
inconsecventele, lipsa de informatie, calitatea extrem de proasta a textului in sine, astea sunt simptome de care sufera nu numai ziarele, ci si televiziunile si radiourile. avem putini jurnalisti profesionisti, asta e, daca Romanul se multumeste cu circul amintit mai sus de chaos and smiles.
30 decembrie 2008 at 10:52 pm
azi scriu cu picioarele. ma scuzati.
30 decembrie 2008 at 11:00 pm
Vaisamar,
ceea ce vreau sa spun este ca, daca pretind aceeasi acribie unui material produs pentru o anumita categorie de cititori (si nu pot sa trec cu vederea publicul tinta) similara cu cea dintr-un material teologic, sa spunem, cred ca suntem putin prea pretentiosi.
Evanghelist vs evanghelic nu cred ca este, dat fiind publicul caruia ii este adresat, (stiu, ma repet) un capat de tara in acest context. Ideea de baza este ca Sousa este penticostal, canta intr-o biserica din Cj si ca le vorbeste oamenilor despre Dumnezeu.
Exercitiile de felul asta sunt potrivite pentru mediile academice la care au acces alte cateogrii de cititori / receptori.
30 decembrie 2008 at 11:24 pm
#42 @ teologeanu:
dar acest caz semnalat de vaisamar nu este nicidecum singular. cred ca nu dezbatem acum doar lipsa de cunostinte ale celor de la prosport. care e totusi un ziar despre…um…sport.
ci asa este peste tot, si daca acum dezbatem cazul de fata, e pentru ca ne este la indemana. atata tot.
30 decembrie 2008 at 11:37 pm
Of, of, Alexandra,
Sunt scapari, greseala este omeneasca. In cazul semnalat nu cred ca vorbim de reavointa. Cel mult de scapari.
Poti veni si cu alte exemple daca „asa e peste tot”?
30 decembrie 2008 at 11:56 pm
Teologeanu, am sa rezist ispitei de a incerca sa-ti arat cat e de prost scris articolul din ProSport, dincolo de cele deja semnalate.
Cat despre faptul ca jurnalistii in general nu fac distinctie intre „evanghelic” si „evanghelist”, te poti convinge singur de el mergand la site-ul unui cotidian central si dand niste cautari. Mai sunt si unii care le nimeresc, dar mai rar.
Pai eu nu de rea-vointa ma plang, ci de ignoranta mentinuta cu „voie buna”.
31 decembrie 2008 at 12:12 am
o fi socializare. o fi sau nu o fi. o fi comunitate virtuala.
31 decembrie 2008 at 12:14 am
Vaisamar,
daca tot ai inceput, du la bun sfarsit demersul! Ar fi de folos sa vedem „cat e de prost scris articolul.” Serios!
Daca ai fi lucrat intr-o redactie de ziar ai fi observat marea diferenta dintre linistea unui birou in care poti sa faci linistit traduceri si sa lucrezi la cizelarea frazei si respectivul loc. Acolo informatiile sunt prelucrate mult mai rapid, detaliului i se acorda mai putina atentie decat in biroul traducatorului / editorului sau redactorului.
Nu vreau sa fiu „avocatul diavolului” sau pe romaneste Gica Contra, dar, cu riscul de a ma repeta, cred ca acordam o atentie prea mare, multe prea mare detaliilor si nu mai vedem padurea din cauza copacilor.
31 decembrie 2008 at 7:48 am
Tot inainte,fratilor.
MI-AM PUS MINTEA PE BIGUDIURI SA PRICEP CARE E SMENU`
31 decembrie 2008 at 8:05 am
Tot inainte,fratilor!
Surorile,mai la spate,sa nu stirneasca nelinisti metafizice neoplatonicienilor amvonisti sezonieri.
MI-AM PUS MINTEA PE BIGUDIURI SA PRICEP CARE E SENSU` discutiilor.
Unitatea dogmatica,doctrinara sau ce?
Asta da politichie.
Si elevi eminenchie.
Ori sa se revizuiasca,ori pe ici[cluj],colo[bucuresti],in puncte nevralgice sa fie o intarire a disciplinii si climatului [ne]bisericesc.
,,Cu porunca de la centru,
Contra vinovatului,
Pentru siguranta statului”
Copii cuminti toti comentatorii,no offense.
In ciuda designului oldfashioned,scaunele is confortabile,no way.
Va invitam la o sezatoare cu n topmodele autohtone,marca penti.
Moderatorul va fi sora Batican 2006,instruita la Valea Draganului,cind cu ciuma lui Caragea.
De a murit in fasa dreptul la libera alegere vestimentara a enoriasilor.
Mai cu sama a adolescentilor,puberilor si minoritatilor cu orientari futuriste.
Dadaiste postmoderne.
Si sa zici ca nu-s promovati tinerii?
Eeeeee,ce vremi si ce oameni erau pe vremea bunicii…
Frizerii frecau menta,ca penti
numai chilug- fashion intrau
pe portile cazniciei.
D`APOI COAFEZELE,erau tot in somaj tehnic pe cind strabunica isi tomnea Baticanul la 2 rinduri de noduri si numa` in fata cu vederea.
Sa nu sminteasca cresterea ratingului la bursa concupiscentei.
Cine citeste sa [nu] inteleaga,mai,mai.
Si da-i si lupta si lupta si da-i.
C-ASA-I JOCU` PE LA NOI:
2 `nainte,
3`napoi,mai sa fie piatidesiatniki non stop la minut si la secunda.
La multi ani,copii cuminti!
Te salut,generatie in blugi!
31 decembrie 2008 at 10:48 am
„Of, of, Alexandra,
Sunt scapari, greseala este omeneasca. In cazul semnalat nu cred ca vorbim de reavointa. Cel mult de scapari.”…dar nu a iesit nimeni la vanatoare de capete.
ideea: nu este tot una ce se intampla intr-un ziar sau dictionar cu greseala pe care o fracem noi intre noi in mod intim, adica in grupuri restranse si nu pentru larga populatie de cetateni. un ziar, un dictionar se prezinta ca ceva foarte”oficial’ si transmite informatii pentru intreg poporul…
sunt niste minimum de principii in astfel de profesii. cel putin sunt valabile ca principii in orice profesie (mai ales in cele de ordin intelectual unde „cica” se opereaza cu idei). principii minime pe care le inveti la facultate, chiar daca nu inveti nimic acolo macar sunt cateva lucruri minime:
1) daca spui ceva spune, dar adu argumente
2) cand vorbesti vorbeste dar nu dupa bunul simt in genul, ex.: romanii sunt hoti
3) profesionalism: cand ai un subiect informeaza-te foarte bine, si nu dupa ureche.
pai daca nici institutiile si nici „deontologii” astia nu sunt in stare de minimum asta, atunci care mai este diferenta dintre o stire a unui specialist si una a lu’ Lelita din deal…
dupa minimum astea vin si celelalte: originalitatea, stilul de a scrie in asa fel incat sa prinda etc. de astea nu mia vorbim…ziceam doar de principii minime
31 decembrie 2008 at 11:41 am
#47. Teologeanu, mă prind să demonstrez cât e de slab articolul, dacă îmi răspunzi la o întrebare: La ce se referă titlul „Sousa cântă în biserică!”? Ai variantele (şi subvariantele) mai jos, ca să fie mai uşor:
1) S. obişnuieşte să cânte în biserica sa penticostală din Brazilia.
a) obişnuieşte să cânte în corul ei (sau)
b) obişnuieşte să cânte la chitară, în fiecare luni, cu băieţii
2) S. obişnuieşte să cânte în biserica penticostală din Cluj.
a) obişnuieşte să cânte în corul ei
b) obişnuieşte să cânte la chitară în spaţiul bisericii (vezi foto), dar nu necesarmente la cor
3) S. obişnuieşte să cânte solo la programele bisericii penticostale din Cluj.
(S. are „numărul” lui în cadrul programelor de la biserica penticostală din Cj)
4) S. va ţine un concert în biserica penticostală din Cluj (timpul prezent aici are valoare de „viitor asociat cu un eveniment unic”, de genul „Michael J. vine în România” sau „Modonna cântă de Revelion pe Stadionul naţional”).
Ai şase variante în total. Te rog sa citeşti cu atenţie articolul şi să-mi spui care este varianta intenţionată de autor. Să dai apoi citate relevante din text, ca „subtilitate, subtilitate”, dar sa stim si noi.
31 decembrie 2008 at 12:00 pm
saracul fotbalist! daca ar sti el cata valva s`a iscat in jurul nadrajilor dumnealui:))
mie imi place vestimentatia. chit ca e in patru culori plus o gramada de petice. sa fie el sanatos si sa asorteze notele mai bine decat hainele. sa nu care cumva sa indrazniti a spune ca una cu alta au vreo legatura, ca nu va cred!!
31 decembrie 2008 at 2:08 pm
Valva s-a născut mai mult în jurul exprimării nefericite din articol şi din unele comentarii.
Cât despre ţinuta lui S., aş spune că nu văd nicio problemă.
31 decembrie 2008 at 2:27 pm
eu mi-am exprimat opinia cu privire la imbracamintea lui si atat.
31 decembrie 2008 at 2:28 pm
si putin despre scaune am spus:))))))))))))))
31 decembrie 2008 at 2:49 pm
Deja cred ca s-a ajuns prea departe, mult prea departe. Avem un talent inascut de a da conotatii fabuloase unui simplu text scris in graba de un jurnalist, iar exercitiile hermeneutice nu isi au niciun farmec aici. Avem un talent extraordinar de a strecura tantarul. In ceea ce ma priveste sunt satul de persoane care vad in spatele unor erori conspiratii mondiale. Nu spun ca e vorba de tine, dar ai grija 🙂
Iata un text care ar trebui sa fie edificator:
Sousa cântă în corul bisericii penticostale
Când intră în biserica penticostală din Cluj, Sousa se schimbă radical.
Da, sunt constient ca o minte antrenata poate deturna semnificatia textului, dar asta nu face decat sa treaca dincolo de intentia autorului.
31 decembrie 2008 at 4:43 pm
„unui simplu text scris in graba de un jurnalist”
aici ar fi buba. adica problema. scris in graba, fara atentie, si fara grija.
oricum…ziarul respectiv este prosport. nu dilema veche.
31 decembrie 2008 at 6:00 pm
Vezi, Teologeanu, aici e problema. Ai o ştire mare de 5 paragrafe intitulată „S. cântă în corul bisericii”
Urmează 2 paragrafe care nu au nimic de-a face cu informaţia din titlu.
Ai apoi un intertitlu care e titlul cu încă un cuvânt (S. cântă în corul bisericii penticostale)
Iar la începutul respectivului paragraf ai fraza „Când intră în biserica penticostală, S. se schimbă radical”.
Ăsta numesc eu jurnalism de 2 bani. O ştire construită pe principii jurnalistice ar trebui să-ţi dea în primul paragraf următoarele elemente:
Cine? ce? când? unde? cum? de ce?
Când ai o ştire care vinde ditamai cămila în titlu, dar apoi trebuie să iei microscopul pentru a găsi în corpul articolului informaţia promisă, se cheamă „prosteală pe faţă”.
Nu mai spun de „schimbatul radical” şi „este vizibil influenţat”.
Îmi vine să întreb: cum adică radical? Se face verde ca Matahala, devine Omul Păianjen? Ce înseamnă că „este vizibil influenţat?” Tu, ca jurnalist, tre’ să fii „ochiul” meu la eveniment. Când colo, numai tu vezi, dar mie nu-mi spui nimic. Vreau să „văd” şi eu „vizibilul” pe care îl vezi tu. Dă-mi nişte indicii. Spune-mi cum se comportă S. efectiv. Ce e aşa vizibil?
Fotografia, care ar trebui să facă mai mult decât 1000 de cuvinte, contrazice total cele câteva cuvinte despre „cântatul în cor”.
P.S. Ce să fac, eu chiar de hermeneutică mă ocup. Dar hermeneutică facem toţi, fie că vrem sau nu. Pe lângă unii, textele trec fără să ne spună nimic. Alţii avem pretenţii mai mari de la textele pe care le citim…
P.S. Observaţiile le fac nu doar ca filolog, ci şi ca unul care a trecut prin 4 ani de Jurnalism. Nu că aş avea pretenţia că sunt jurnalist. Dar măcar să deosebesc o ştire scrisă bine de una scrisă prost…
31 decembrie 2008 at 7:57 pm
Vaisamar,
stiam si de PS si de PPS. Si eu am trecut prin FJSC si chiar am lucrat in presa ceva vreme. Si inca mai ma ocup de lucruri de genul asta.
Observatiile tale sunt pertinente dar si idealiste in acelasi timp. Diferenta din ce se invata si / sau scrie in carti este uneori ca de la cer la pamant. Si chiar ca e bine pentru sanatatea noastra sa trecem peste aceasta diferenta. John Stott, citat de Chalke spunea ca „suntem dogmatici acolo unde ar trebui sa fim agnostici si suntem agnostici acolo unde ar trebui sa fim dogmatici.”
In ceea ce ma priveste, imi place sa vad partea plina a paharului, recte: uite dom’le un fotbalist care citeste Biblia si merge la biserica. Alta decat cea cu care ne-am obisnuit. Si oamenii din imediata lui apropiere il vorbesc de bine.
Un an plin de bucuria descoperirii lui Dumnezeu!
Peace! R.O.
31 decembrie 2008 at 10:07 pm
Karl Barth:
ce spui Lewis, iti place cum e imbracat Souso?
C.S. Lewis:
atentie mare! nu se pronunta Souso, ci Sousa
Charles Finney:
decat sa va indeletniciti cu astfel de lucruri usoare mai bine v-ati ruga pentru o trezire spirituala.
Spurgeon:
sa nu fim nici prea evlaviosi, sa ne smerim…
Edward McKendree Bounds:
tocmai vin de la rugaciune, din camaruta. cred ca fumul pipei lui Barth ma deranjeaza…
31 decembrie 2008 at 10:10 pm
Spurgeon tocmai isi ascunsese pipa de rusine fata de Bounds si cu mare frica fata de Finney…
1 ianuarie 2009 at 11:46 am
Scuze pentru intarziere dar stiti cum e : trasura, clopoteii…
Domnule agonic aveti grija cu drogurile: cu masura. No offence, sper.
Vaisamar raman dator cu scuze daca am directionat putin ironia inspre tine. Stii cum se spune : cui i s-a dat mult i se cere mult. In rest profund de acord cu ideea privind lenea in exprimarea cotidiana indiferent de nivelul intelectual.
Tuturor, a Happy New Year!!!!
1 ianuarie 2009 at 12:24 pm
# 62. Mulţam de urări. Nu e nicio problemă cu ironia. Sunt obişnuit (să primesc şi să dau). 🙂
18 ianuarie 2009 at 9:11 pm
PENTRU 14:DAR ACID ESTI CUMETRE.
PARCA AI LUAT O GURA DE ACID SULFURIC FUMANS.
Asa ph are eclesia ta?
Ma-ndoiesc.
Dar sfintisor te crezi tu,ypernu stiuce,mare goangamica.
Vad ca esti cosmopolit de numa-numa`.
Desteptaciune bugat.
Si bun simt invers proportional.
Apoi,cumetre,sa mai iei lectii de indelunga rabdare de la maestri.
Si ciocu` mic,ca da mai bine la imaginea eclesiei tale,proprietate privata.
Te pomenesti ca circuli si cu trenul tau personal,samd