În Luca 14:13, versiunea Cornilescu, spune: „Ci, cînd dai o masă, cheamă pe săraci, pe schilozi, pe şchiopi, pe orbi.”
Termenul folosit pentru „masă” este dochē, care nu înseamnă „masă”, adică nu orice fel de masă, ci „ospăţ”, „masă festivă”, „banchet”. În VT grecesc (LXX), termenul este folosit în Gen. 21:8 (ospăţul dat în cinstea lui Isaac), Gen. 26:30 (ospăţul dat de Isaac), Est. 1:3 (ospăţul lui Ahaşveroş; tot în cartea Estera termenul apare de mai multe ori cu referire la ospăţul dat de împărăteasă) sau Dan. 5:1 (ospăţul lui Belşaţar). În NT, dochē mai apare în Luca 5:29 (ospăţul dat de Levi).
Revenind la îndemnul lui Isus în noua traducere, devine evident că diferenţa nu este neglijabilă. Poţi să dai o masă din bucatele rămase, sau poţi să dai o masă festivă, pregătită special pentru acele categorii neglijate despre care vorbeşte Isus în Luca 14:13.
Vaisamar 
26 martie 2008 at 3:09 am
Ospatul din VT e : mishteh – pronounced: mish-teh’ – si se pare ca nu ai amintit de:
A.
geneza 19:3 care in versiunea ortodoxa(1) e:
„Le-a gătit mâncare”, iar Cornilescu(2) e: „Le-a pregãtit o cinã”
B.
ezra 3:7 bãuturã (1), bãuturi (2)
C.
Estera 5:6La băutură(1),pe când beau vin (2)
D.
Estera 7:8 Când s-a întors regele din grãdina <>(1), Când s-a întors împăratul din grădina casei împărăteşti în <> (2)
KJV:Then the king returned out of the palace garden into the place of the banquet of wine
E.
Estera 9:22 Să facă dar din ele zile de petrecere (1), zile de ospăţ (2)
F.
Ieremia 51:39 În vremea aprinderii lor le voi face ospăţ şi-i voi adăpa(1), Când vor fi încălziţi de vin, le voi da să bea, şi-i voi îmbăta (2), KJV : In their heat I will make their feasts, and I will make them drunken
G.
daniel 1:5,8,10,16 vin din vinul lui(1),vinul de care bea el(2)
26 martie 2008 at 3:10 am
in fine, sunt mici diferente, insa, pentru un studiu asa amanuntit , ar fi benefic, asa. Parerea mea
26 martie 2008 at 9:28 am
Nu pricep pe rost are invocarea versiunilor englezeşti aici. Vorbim de „doche” şi de sensul lui. E folosit „doche” în Gen. 19:3, in LXX? Nu. Este folosit „potos”, care înseamnă „întrunire sărbătorească la care se foloseşte vin”, „petrecere cu băutură”.
Se pare că nu înţelegi principiile după care se studiază sensul unui cuvânt într-un pasaj dat. „Doche” e una, „potos” e alta. Eu fac teologie pe termenii din original, nu pe salata de sinonime pe care o propui tu.
26 martie 2008 at 5:26 pm
http://www.apostolic-churches.net/bible/strongs/genesis_19.shtml
versiunea aceasta spune ca e mishteh.
26 martie 2008 at 5:28 pm
[…] ci tu cand dai un ospăţ continuarea studiului de aici. […]
26 martie 2008 at 5:36 pm
Hello, dă-mi voie să-ţi reamintesc: am pornit de la Luca 14:13, care a fost scris în greacă. În versetul din Luca, apare „doche”, al cărui sens ne interesează să-l înţelegem. Pentru asta, încercăm să vedem cum este folosit termenul „doche” (ăsta, şi nu altul) în NT şi în VT, în versiunea lui greacă (LXX). Putem folosi şi autori greci clasici, să vedem ce înţelegeau ei printr-un „doche”.
Dacă vrei să discutăm despre „mishteh”, asta e altă problemă. Va trebui să facem o discuţie aparte.
26 martie 2008 at 5:50 pm
inca din primul exemplu Geneza 21:8 (si toate celelalte exemple date ale VT), reiese faptul ca v-ati referit la mishteh. aceeasi sursa.
26 martie 2008 at 6:08 pm
Atenţie, m-am referit la Vechiul Testament în GREACĂ, nu la originalul ebraic. Cu alte cuvinte, am folosit LXX ca un fel de „martor” cu privire la sens, gândindu-mă că îi ajut pe ceilalţi să înţeleagă mai bine sensul dacă apelez la alte versete din Biblie (din Biblia greacă).
Aş fi putut da ca exemple autorul comic Macho ap.Ath.8.348f, sau PTeb.112.89 (ii b.c.), unde apare cu acest sens. Dar acestea sunt surse inaccesibile cititorului de rând care vrea să se convingă de faptul că „doche” nu e o simplă „masă”, cum traduce Cornilescu, ci un „ospăţ”, o „recepţie”.
Interesant este că traducătorii LXX au redat „mishteh” prin „potos”, nu prin „doche”, deci nu are rost să invocăm mishteh în acest caz.
26 martie 2008 at 6:30 pm
ca sa va parafrazez:
„Eu fac teologie pe termenii <>, nu pe salata de sinonime pe care o propui tu.”
si inca :
„m-am referit la Vechiul Testament în GREACĂ, <>”
Mult succes in continuare.
26 martie 2008 at 6:32 pm
Eu fac teologie pe termenii din original, nu pe salata de sinonime pe care o propui tu.
m-am referit la Vechiul Testament în GREACĂ, nu la originalul ebraic.
26 martie 2008 at 7:18 pm
Nu te supăra, frate, (cum jucam când eram mici), dar dacă nu eşti de la bun început explicit cu ce vrei să spui, îmi creezi într-adevăr impresia că amesteci fără folos greaca şi ebraica, într-o salată imposibil de utilizat.
1 decembrie 2008 at 10:31 pm
dupa parerea mea ati face bine sa nu va mai certati pe termeni…. nu conteaza din ce limba provin… ci doar cum se inteleg in biblia ortodoxa si cea tradusa de cornilescu… oricum chiar daca termenii sunt asemanatori… totusi au cu totul alt inteles… pe care cornilescu l-a inteles total gresit…
1 decembrie 2008 at 10:44 pm
Sunteţi filolog/biblist? Pe ce vă bazaţi când ziceţi că nu contează din ce limbă provin termenii de care vorbim?
12 ianuarie 2009 at 9:30 pm
ma bazez pe faptul ca va certati ca si copii aicia pe termeni… si culmea ca amandoi aveti dreptate :))… mda in fine .. poti sa ma numesti cum vrei tu filolog/biblist,filosof,seful tau.. cum vrei.. mai bine calmati-va .. si publicati si voi comentarii interesante .. nu certurile voastre
12 ianuarie 2009 at 9:39 pm
Eu nu public certurile mele. Eu public diverse „note” la NT. Cum vizitele pe blog sunt gratuite, comentariile şi obiecţiile aşijderea… 🙂
4 decembrie 2010 at 2:31 pm
Am intrat şi aici pentru că am văzut că-i gratis.
Până voi învăţa să corelez topicurile voi scrie aşa, mai dezordonat.
Făţarnicilor, faţa pământului şi a cerului ştiţi s-o cercetaţi; timpul acesta cum de nu-l deosebiţi? – Luca 12:56 – tr. D. Cornilescu rev.
Şi El le-a spus: „Nu este treaba voastră să ştiţi timpurile sau perioadele (datele); Pe acestea Tatăl le-a pus sub stăpânirea Sa” – Fapte 1:7 – tr. D. Cornilescu rev.
O dată Isus îi face făţarnici că nu cunosc timpurile iar altă dată aproape că-i face răufăcători pentru că încearcă să cunoască (deosebească) timpurile! Care-i explicaţia?
4 decembrie 2010 at 2:33 pm
Din păcate, nu cred că voi putea ţine pasul cu dvs., fiindcă am multe proiecte pe care trebuie să le finalizez.
4 decembrie 2010 at 3:16 pm
Aştept! E hibă dar nu-i bai!
Dacă nu anul ăsta poate la anul.
Întrebările sunt şi pentru stimularea gândirii altora.