Despre Ralu Callimachi am scris în nenumărate rânduri pe blog. (AICI, AICI, AICI, și AICI). Istoria ei mă intrigă nespus de mult, fiindcă această doamnă, care a jucat un rol providențial în istoria Bibliei Cornilescu, a căzut complet în uitare.

În perioada următoare nădăjduiesc să pun cap la cap puținele fire privitoare la istoria ei și să scriu ceva coerent. Am să public pe blog textul, în speranța că în timp voi aduna, cu migală și răbdare, materialul necesar creionării unui portret decent.

Între timp, găsesc răgazul să risipesc câteva dezinformări dintr-un articol găsit pe site-ul ziarului Evenimentul (din data de 13/11/2013).

Citez mai jos paragraful cu dezinformări. Tot articolul, în format PDF, poate fi citit AICI.

Boieroaica penticostală a construit biserici ortodoxe

Aşadar, în anul 1907, parte dintre uliţele fostei comune Salcea erau iluminate cu ajutorul curentului electric. Interesant este că şi soţia boierului s-a implicat în viaţa socială şi religioasă a comunităţii. Lucia Paşcanu era penticostală, însă a finanţat construcţia mai multor biserici din comună. „A fost principalul sponsor, care a plătit preotului Cornilescu traducerea Bibliei din limba greacă şi slavonă, în limba română. Noi folosim în bisericile ortodoxe această Biblie şi în ziua de astăzi”, a spus Ilie Lungu.

Sunt convins că „boieroaica” la care se referă primarul Ilie Lungu nu este Lucia, fiica lui Ralu, ci Ralu însăși. Lucia [Cantacuzino-Pașcanu], de care face vorbire „primarele” de Salcea, a fost fiica ei, căsătorită Băleanu.

Numai că Ralu Callimachi, devenită Cantacuzino-Pașcanu prin căsătoria cu Alexandru (la 9 mai 1895), nu era nicidecum penticostală! A avut, ce-i drept, puternice simpatii evanghelice, fiindcă se formase intelectual și religios în atmosfera unei Geneve calviniste. Și apoi, penticostalismul nu pătrunsese încă în România la 1907!

Mai trebuie spus că traducerea făcută de Cornilescu are la bază textul grec și versiunea Segond (pentru NT) și preponderent Segond (pentru VT). Această Biblie, fiind izvorâtă dintr-un context protestant-evanghelic, nu a fost folosită oficial în bisericile ortodoxe. A fost citită, desigur, și de unii ortodocși, dar nu a primit niciodată „acreditare” ortodoxă.

Anunțuri