Săptămâna asta cineva mi-a semnalat o postare pe un blog ortodox în care apar verzi și uscate despre traducerea Cornilescu. De fapt, sunt mai mult uscate decât verzi.
Autorul postării e celebrul Bogdan Mateciuc care, după întortocheate peregrinări prin spațiul evanghelic, a trecut la ortodocși. (Despre el am mai avut onoarea de a scrie AICI, AICI și AICI).
N-ar fi o problemă că s-a convertit. Slavă Domnului, trăim într-o țară cu libertate religioasă, oamenii trec dintr-o parte în alta și din alta în cealaltă.
Problema e semidoctismul lui Bogdan Mateciuc, semidoctism care se combină în mod dezastruos cu zelul lui pentru noua lui credință. Ca să se asigure că de-acum a ajuns past the point of no return, dânsul s-a blindat cu tot soiul de „certitudini”.
Unele dintre ele, din păcate, sunt îndoielnice.
Zice așa dânsul, preluat de blogul Saccsiv.
Preoţia. La Evrei 7:24, în Biblia ortodoxă (traducerea IPS Bartolomeu Anania) se poate citi: „dar Iisus are o preotie netrecătoare prin aceea că El rămâne în veac”, pe când în traducerea Cornilescu scrie „Dar El, fiindcă rămâne în veac, are o preotie, care nu poate trece de la unul la altul”. Citatul este folosit de protestanti pentru a justifica necredinta lor fată de succesiunea apostolică.
Chestiunea e nițel mai complicată și nu suportă să fie tranșată ca nodul de la Gordium.
Cine a mai tradus în acest verset taman precum Cornilescu, cel căruia Bogdan Mateciuc îi face proces de intenție?
Nimeni altul decât preotul ortodox Grigore Pișculescu, alias Gala Galaction.
Oare Gala Galaction (inchizitorul lui T. Popescu în 1924) putea fi bănuit că nu crede în succesiunea apostolică? Sunt tare curios cum ar explica B. Mateciuc (și armata de semidocți care îi popularizează acuzele) această stranie situație: un traducător ortodox folosește o soluție considerată „protestantă”.
În fapt, folosirea de către Cornilescu a acestui echivalent are două posibile surse, după cum explicam într-un articol despre relația dintre Cornilescu și Segond.
Reiau mai jos fragmentul relevant.
Termenul aparabatos se întâlneşte în Noul Testament doar în Evrei 7:24, cu referire la preoţia lui Hristos. Parafraza folosită de Cornilescu pentru a traduce acest termen („care nu poate trece dela unul la altul”) a fost criticată de teologii ortodocşi, care văd aici o formulare tendenţioasă al cărei rol este să pună sub semnul întrebării preoţia specială a celor hirotonoţi în diverse trepte ale ierarhiei bisericeşti ortodoxe.
Totuşi, echivalentul propus de Cornilescu nu este o creaţie proprie, ci un împrumut din două posibile surse: versiunea SEGOND („un sacerdoce qui n’est pas transmissible”) sau lexiconul THAYER („unchangeable, and therefore not liable to pass to a successor”), despre care ştim că a stat pe masa de lucru a lui Cornilescu.
În orice caz, sensul preluat de Cornilescu nu pare să fie atestat nicăieri în literatura greacă. Înţelesurile lui aparabatos în literatura clasică sunt: „inviolabil” (despre o lege); „inexorabil” (despre soartă); „neschimbător” (despre cursul stelelor); „infailibil” (despre matematicieni); „constant” (despre evlavie); „nealterabil” (ca termen tehnic în context juridic). În contextul cap. 7, el ar trebui tradus cu „permanent” sau „netrecător”.
Când analizăm tradiţia biblică românească în acest punct, descoperim cu surprindere că perifraza „care nu mai trece la altul” se întâlneşte şi la GAL. 1938, prin intermediul căreia a pătruns în NT. 1951 şi în BIBL. 1968.
Schimbarea s-a produs odată cu NT. 1979, care a introdus „netrecătoare” (termen întâlnit şi la ANANIA). Alţi echivalenţi folosiţi pentru acest termen sunt: rămîitoriu NT. 1648, nepetrecătoare BIBL. 1688, veacinică MICU, neîncălcata BIBL. 1874, nestrămutată NITZ. 1897, BIBL. 1911, CORNIL. 1931, veşnică BIBL. 1914.
De ce a tradus Cornilescu aparabatos așa cum a tradus? Fiindcă a existat un precedent. De fapt, au existat două: Segond și Thayer. Nu a scos din capul lui ceva care să combată succesiunea apostolică. De fapt, nu prea știm ce credea Cornilescu despre succesiunea apostolică și e eronat să-i punem în cârcă tot soiul de idei fără a prezenta și dovezi.
Morala?
E periculos să compari două versiuni (Cornilescu și Anania) și să crezi că gata, ai o explicație cuprinzătoare cu privire la diferențele pe care le observi. Analiza mai multor versiuni trebuie făcută din perspectiva textelor după care s-a tradus și punând fiecare traducere în contextul ei.
20 august 2012 at 7:42 am
Chestiunea preoţiei în sine poate fi dedusă nu numai din traducerea corectă sau mai puţin corectă a unor termeni. Exemplificare: în templu exista perdeaua, catapetesma care separa locul Sfânt de locul Preasfânt, după această perdea putea trece numai marele preot, prin intermediul jertfei. Aici ne este arătat de fapt rolul preotului, al preoţiei, acela de mijlocire prin jertfă între Dumnezeu şi om. Oare este întâmplător faptul că prin jertfa supremă a Domnului Isus, perdeaua dinlăuntru s-a rupt în două de sus şi până jos, făcându-se prin aceasta ,,ca cele două să fie una” ?
20 august 2012 at 11:17 am
Un argument în favoarea traducerii lui Cornilescu este contextul în care apare afirmația din Evrei 7:24. Și anume, este vorba despre preoția după rânduiala lui Melhisedec (Evrei 5:10, 6:20). Această preoție este diferită de preoția după rânduiala lui Aron, adică preoția Leviților sub care s-a dat Legea (Evrei 7:11). Cum este diferită?
Întâi, în Geneza 14:18 ni se spune că Melhisedec era împăratul Salemului și în același timp, Preot al Dumnezeului Celui Prea Înalt. Prin comparație, în timpul preoției leviților au fost preoți fără număr (dar preoția era despărțită de puterea împărătească) pentru că moartea îi împiedica să rămână pururea (Evrei 7:23) și sub care s-a dat o Lege care s-a dovedit a fi zadarnică și care nu asigura nici mântuirea, nici apropierea de Dumnezeu.
S-au făcut multe proorocii cu privire la ’Odraslă’ și la Noul Legământ, atât de Isaia cât și de Zaharia (Zaharia 6:12-13). Acestă Odraslă urma să împlinească legământul făcut de Domnul lui Avram pe vremea când acesta a fost binecuvântat de Melhisedec, această Odrasă urma să fie Preot după rânduiala lui Melhisedec și Împărat al Slavei, singurul ce putea asigura mântuirea și viața veșnică. De aceea această preoție (diferită de preoția leviților și aflată sub promisiunea unui Legământ Nou) nu poate trece de la unul la altul, pentru că El a împlinit deja tot ce trebuia împlinit, este veșnic și este Mijlocitorul nostru înaintea lui Dumnezeu (Evrei 8:6, 9:15).
29 august 2012 at 7:39 pm
Ati ales sa citati o mai putin acceptata varianta a Bibliei.
Cele mai bune traduceri sunt:
– Biblia de la Blaj
http://bitflow.dyndns.org/romanian/Biblia/Romanian-Biblia_Blaj_1795.pdf – cauta la pag. 211 din Noul Testament;
– Biblia de la 1688 http://romdallas.org/church_site/Vali/NOUL%20TESTAMENT/EVREI.pdf;
– editia sinodala 1914
http://www.biblioteca-ortodoxa.ro/carte/Biblia%201914%20%20-%20CAROL%201.pdf;
– editia sinodala 1994
http://www.biblia-ortodoxa.ro/noul-testament/epistola-catre-evrei-a-sfantului-apostol-pavel/.
În toate se scrie despre Preoția netrecatoare, nepetrecatoare, vesnica a Mântuitorului Iisus Hristos.
29 august 2012 at 8:22 pm
Dacă citiți cu atenței textul meu o să vedeți că am citat mai toate versiunile pe care cu atâta osârdie mi le puneți la dispoziție. Nu cred că are rost să încercați să vindeți castraveți grădinarului.
29 august 2012 at 8:56 pm
Incercam sa arat ca acele editii – Cornilescu, Galaction – sunt exceptii. Cele mai vechi traduceri in romaneste ale Bibliei au aceeasi traducere cu care si dvs. sunteti de acord si pe care le-am reamintit si eu. Cred ca cei care au facut acele traduceri erau oameni eruditi care cunosteau lb. greaca veche mult mai bine decat o cunosc multi teologi contemporani sau mai aproape de „contemporaneitate”.
Si chiar nu imi permit sa vand nici un castravete, mai ales ca nu prea am asa de multi…
29 august 2012 at 9:11 pm
Eu eu încercam să arăt că, excepții sau neexcepții, mai există cineva care traduce precum Cornilescu, fără să fie protestant. Deci acuzația semidoctă a lui B. Mateciuc (și a celor care îi țin isonul) e lovită de nulitate.
11 ianuarie 2014 at 4:07 pm
[…] cu „prezbiter”? Stă ortodoxia într-un cuvânt? Galaction cum de putea fi ortodox și să traducă „aparabatos” (Evrei 7:4) cu aceeași expresie care la Cornilescu devine, în mod subit, eretică? […]
28 aprilie 2016 at 1:09 pm
Atunci cand exista nelamuriri cel mai bine este sa mergem la Sursa/Obarsie/Izvor.
Lupta interconfesionala nu este de la Hristos cel Vesnic, ci lucrarea celui care se numeste diavol(dia-vola=dezbinarea/imprastierea vointelor) si satan(impotrivitorul).
Cu siguranta ati auzit de expresia dezbina si stapaneste.
Cui ii place mai mult dezbinarea si ura/lupta dintre crestini ?
Daca ne uitam la prima traducere a NT, din greaca in latina putem observa cum au inteles primii crestini lucrurile.
Din nefericire nu stiu greaca, dar ceva latina mai stiu, ne mai ajuta si google, avand la dispozitie si traduceri comparative in stilul lui Origen.
Traducatorii din vechime au preferat o varianta mai apropiata de versiunea conservatoare si mai departata de cea reformatoare.
http://vulgate.org/nt/epistle/hebrews_7.htm
hic autem eo quod maneat in aeternum sempiternum habet sacerdotium
But this, for that he continueth for ever, hath an everlasting priesthood:
30 august 2017 at 5:46 pm
Da, e foarte clar.Cornilescu a tradus, asa cum se stie, cand cu ajutorul variantele traduse in franceza si engleza, când făcând apel la varianta greceasca.Dacă Galaction a gresit, ortodox fiind, nu- l scuză nimeni și, pare-mi-se, nici autorul articolului.Oricum, este trist că o reacție de la un om erudit, asa cum sunteți( sau, afirmați că sunteți- eu nu pot ști cu certitudine- conține cuvinte/ epitete jignitoare.
Nici lui nu-i fac cinste cele pe care, la rândul lui, le folosește în critica traducerii lui Cornilescu.
În fond, dacă stăm să judecăm la rece, ‘ sine ira et studio’, ce vrem noi să cunoaștem și să apărăm? Adevărul (cu majusculă), credința în Iisus Hristos! Iar noi ce ne credem a fi???Creștini! Creștinii, fiii lui Dumnezeu, nu se rănesc unul pe sltul cu cuvinte grele; vorbirea lor trebuie să fie în psalmi și cuvinte frumoase, iar mustrarea sa se faca cu blandete si cu argumente solide.Ce vrem noi, de fapt???Sa ne mândrim cu erudiția noastră???Diavolul e si msi mandru, ca stie Scripturile pe de rost! Noi trebuie sa fim smeriți, pocaiti( in sensul ca ne-am schimbat mintea, ca urâm păcatul, dar iubim pe semeni).Hsi să ne mai gândim mai umil căci ca maine vom trece” ca floarea câmpului’ și vor pieri odata cu noi si gândurile și părerile noastre semețe despre erudiția noastra.Sa punrm genunchiul jos, sa ne rugsm unii pentru alții, să ne învățăm și să ne mustrăm CU DUHUL BLÂNDEȚII, sa ne lumineze Domnul.
30 august 2017 at 6:28 pm
Care sunt epitetele jignitoare din postare? „semidoct”? De ce ar fi acest cuvânt jignitor, dacă el exprimă adevărul? Dacă unui mincinos i se spune că e „mincinos”, sigur că respectivul se va simți jignit.
Nu văd de ce rostirea adevărului echivalează cu „mândrie”. Dvs. nu sunteți convinsă că susțineți adevărul? Vă cereți scuze ori de câte ori trebuie să-l rostiți? Nu cumva să păreți „mândră”?
Sigur că trebuie să-i iubim pe semeni, dar asta nu exclude rostirea adevărului. Dragostea se bucură de adevăr, spune Apostolul.
30 august 2017 at 10:48 pm
Sunt convinsă că sunteți capabil să explicați unele lucrurifără a jigni.Spunându-i unuibom ca este semidoct nu îi faci tocmai un compliment și, pe de altă parte, faci caz prea mare de propria-ți erudiție.
Se pot schimba păreri în mod elegant, fără a ne umfla beregata de mândrie sau de mânie.Sincer vorbind, nu cred că ați petrecut niste săptămâni sau luni( măcar) in vreo mare bibliotecă sau institut lingvistic din lume studiind Scriptura în greaca veche.Si daca ați fi făcut-o vă asigur că tot nu ați fi putut avea o certitudine de rigoare științifică.Munca traducătorului de profesie este una grea și se face, cel mai bine, în echipă, cu alt traducator si cu un teolog școlit, veritabil.Si greaca și aramaica sunt limbi polisemantice, în care un singur cuvânt poate avea conotații diferite în funcție de context.Si în procesul de traducere dintr-o limba modernă în româna apar situații dificile de redare cat mai fidela a sensului, deoarece fiecare popor are propriile reprezentări despre realitate.Un exemplu: Proverbul La nuit tous les chats sont gris se traduce prin Noaptea, toate pisicile sunt cenușii/ gri.Voi traduce, asadar, prin Noaptea, toate pisicile sunt negre, pentru ca cititorul român să poată înțelege ceva! Și, credeți-mă, am putea continua la nesfârșit exemplele.Vedeți, însă, că eu nu v-am acuzat, nici agresiv, nici elegant în ceea ce doresc să vă transmit.Asta pentru că vă respect în calitate de semen și de creație a lui Dumnezeu.
30 august 2017 at 10:59 pm
Și care ar fi acest mare institut lingvistic din lume în care ar trebui să petrec timp ca să mă validez?
Și apoi, în baza cărui fapt „credeți” (!) dvs. că eu am petrecut sau n-am petrecut timp în locurile menționate de dvs.
Și cum puteți fi dvs. sigură că cineva care a petrecut timpul respectiv nu ar putea avea „certitudine de rigoare științifică”. De ce dl. Mateciuc ar fi scutit de aceleași critici pe care le faceți dvs. aici.
Nu văd în ce fel vă ajută proverbul respectiv (foarte ușor de tradus) să ilustrați ideea că munca de traducere este grea.
Spunându-i dlui Mateciuc că este „semidoct”, nu intenționam să-i fac un compliment, ci să spun ceva de ordin faptic. Dacă voiam să-i fac un compliment, îi puteam spune că se descurcă „binișor” la greacă sau ceva de felul acesta. Ceea ce nu este cazul.
31 august 2017 at 12:29 am
Numele institutului sau al bibliotecii nu ar fi un impediment pentru dumneavoastră.
E foarte probabil să fi petrecut un oarecare timp într-un astfel de loc, dar, din modestele mele cunoștințe, nu am aflat să fi publicat domnia voastră vreo traducere a Bibliei.Dacă ați făcut-o și eu nu v-am recunoscut acest merit, îmi cer scuze.
Referitor la certitudinea rigorii științifice, eu consider că tocmai această aproximare mai mare sau mai neînsemnată a redării sensului unui text dintr-o limbă în alta a dus, din nefericire, la această, pe de o parte, acerbă luptă pentru supremație între confesiunile înmulțite ca ciupercile dupa ploaie, cât și la scindarea efectivă a bisericii în zeci de grupari neoprotestante.
Spun ceea ce spun( mai exact, scriu) pentru că am studiat filologia și tehnica traducerii și problema contrastivitații lingvistice nu-mi sunt străine.Traducerea cât mai fidelă a unui text rămâne încă un ideal, dacă vrem sa fim sinceri cu noi și dacă avem ceva experiență în acest domeniu…
Dovada grăitoare este tocmai mulțimea și diversitatea traducerilor Bibliilor după care studiază multitudinea de secte.
În ce îl privește pe domnul Mateciuc, nu cred că am lăsat de înțeles că admir stilul de abordare a subiectului; e stilul tipic de ofensivă al ortodoxului care se „aruncă” pe acuze, încercând să-l desființeze pe cel care are o părere diferită de ceea ce este el obisnuit sa audă.E o lipsa de toleranța și de tact intelectual care nu servesc nimănui.
Am înțeles preabine că nu doreați să-i faceți vreun compliment domnului Mateciuc, pentru că vă simt a fi mai degraba un ” mauvaise langue”, dispus să ironizați și să vânați greșelile interlocutorului…Ați înțeles exact ce am vrut să spun.
Proverbul (” foarte ușor de tradus”, dupa cum mă așteptam) exemplifica, în traducerea lui, așa cum am și menționat, explicit, faptul că există o dificultate serioasă în a traduce un text din limba unui popor în limba altuia din mai multe motive, printre care și diferența de reprezentare a semnificatului ( lingvistic vorbind)în raport cu semnificantul.Era simplu.
31 august 2017 at 11:45 am
Nu mi-e clar de pe ce poziție mă criticați: de pe poziția expertului care a făcut deja o traducere a Bibliei sau de pe poziția celui care n-a făcut, dar îi reproșează altuia că nu a făcut?
Dar, ca să aduc discuția în zona practică, v-aș întreba: dvs. ce traduceri ați făcut? De text modern, text antic? Beletristică, text științific?
31 august 2017 at 6:23 pm
Scuze, dar cred că dumneavoastră ați avea nevoie de un translator din română în română; eu m-am exprimat foarte explicit, in limba română, și am reacționat la întrebarea dv.cvasi retorica referitoare la stagiul de studiu pe text in vederea traducerii.Nici nu mi-a trecut prin minte să vă critic!Aceasta este în subtextul dv. mental.
Mi-am dorit ( eu) sa avem o discuție onestă, elegantă și fără tertipuri discursive.Am înțeles că nu e posibil.Imi cer scuze, eu voi ceda prima…
Cu deosebită considerație!
31 august 2017 at 7:55 pm
Aici discutăm despre textul grec și despre felul în care trebuie traduși anumiți termeni. Nu înțeleg de ce e atât de complicat.
3 septembrie 2017 at 5:10 pm
Domnule teolog genial,
Acest dialog ratat cu doamna Daniela, in care va comportati […]
Si slabiti-ma cu emailuri care contin link-uri spre blogul Domniei Voastre!
Vasile Constantin
_____________________
Vaișamar: comentariul dvs. a fost moderat. Vă înțeleg frustrarea, dar nu vă pot accepta comentariile jignitoare. Nu înțeleg ce nemulțumiri aveți în legătură cu traducerea termenului din Evrei 7:24, care face obiectul acestei postări. Și nici în ce sens am „ratat” un dialog care nici n-a început. Nu v-a trimis niciun email cu link-uri către blogul meu. Nu înțeleg la ce vă referiți. Cine vă trimite aceste emailuri?
15 aprilie 2018 at 12:40 pm
Apai prea multi oameni bolnavi cu caputul si-au pus in piept emblema „Crestin”. Pentru mediul asa zis crestin afirmatia „Eu sunt adevaratul Napoleon!” strigata cu tarie si convingere de pacientii Spitalului de nebuni, este o realitate dureroarasa. Nu spun decat „Kyrie Eleison!” ca sa inteleaga fiecare, indiferent de confesiune, ce-i pofteste inima.
24 februarie 2023 at 5:27 pm
Nu cunoașteți voi regionalismele, pentru că nu ați trăit în satele României. Nepetrăcătoare înseamnă fără de sfârșit în satele din Ardeal și Transilvania, posibil și în Moldova! Iar dacă spunem netrecătoare înseamnă care rămâne și nu trece. Dacă vedeți un pod și nu îl treceți sunteți trecător sau netrecător? Oamenii sunt trecători sau netrecători?