În liceu eram mare fan Cathedrals. Pe atunci, Ernie Haase era o achiziţie proaspătă a grupului, ca tenor şi ca ginere al lui George Younce.
Astăzi l-am auzit live în concert. Pare la fel de tânăr.
Generaţia post-Cathedrals cântă o parte din repertoriul vechiului grup, dar e mai sprinţară, mai vivace, mai adaptată „timpurilor moderne”. Are un beat mai dinamic. Uneori nu e gospel, ci rock-n-roll.
Ca evanghelici, am depăşit de mult stadiul în care unui cântăreţ i se cere să aibă doar voce. Acum trebuie să aibă stil, prezenţă de scenă şi umor, să fie fercheş şi să ţopăie bine, chiar să danseze. Într-un cuvânt, un cântăreţ nu trebuie să fie (doar) un cântăreţ, ci un entertainer.
Ernie Haase ştie să facă entertainment, dar n-a uitat că un concert trebuie să aibă şi o latură spirituală. Mi-au plăcut mini-predicile sale.
Mai jos câteva fotografii. O să-mi recomandaţi iarăşi să mă las de „artă fotografică” şi să mă ţin de Fidela şi alte cele, dar eu zic să nu dispreţuiţi începuturile slabe, chiar şi atunci când ele se repetă indefinit. 🙂 (Evident, când spuneam de începuturile slabe care se repetă indefinit, mă refeream la mine, nu la cele trei ediţii Fidela). 🙂
Voci foarte bune. Vorba unui student de-al meu: "A meritat fiecare bănuţ". 🙂
Ernie Haase anunţă că o piesă înregistrată live la Bucureşti va figura pe viitorul album al grupului.
Universitatea «Alexandru Ioan Cuza», Iaşi
Centrul de Studii Biblico‑Filologice «Monumenta linguae Dacoromanorum»
Institutul de Filologie Română «A. Philippide», Iaşi
Asociaţia de Filologie şi Hermeneutică Biblică din România
Simpozionul Naţional
«Explorări în tradiţia biblică
românească şi europeană»
Ediţia a II‑a
PROGRAM
Iaşi, 4‑5 noiembrie 2011
Vineri, 4 noiembrie 2011
Orele 9.00‑13.30
Deschiderea lucrărilor simpozionului
Aula Filialei din Iaşi a Academiei Române
9.00‑9.30: Alocuţiuni:
Acad. Viorel Barbu, Preşedinte al Filialei din Iaşi a Academiei Române
Prof. dr. Vasile Işan, Rectorul Universităţii «Alexandru Ioan Cuza» din Iaşi
Prof. dr. pr. Gheorghe Popa, Prorector al Universităţii «Alexandru Ioan Cuza» din Iaşi
Prof. dr. Gheorghe Popa, Prorector al Universităţii «Alexandru Ioan Cuza» din Iaşi
Prof. dr. Ştefan Avădanei, Decan al Facultăţii de Litere
Prof. dr. Elsa Lüder, Universitatea din Freiburg, Germania
Prof. dr. Eugen Munteanu, Director al Institutului de Filologie Română «A. Philippide» din Iaşi
9.30‑ 10.30: Lansarea volumelor:
Receptarea Sfintei Scripturi între filologie, hermeneutică şi traductologie, Editura Universităţii «Alexandru Ioan Cuza», Iaşi, 2011.
Monumenta linguae Dacoromanorum. Pars 9: Paralipomenon I, Paralipomenon II, Editura Universităţii «Alexandru Ioan Cuza», Iaşi, 2011.
Prezintă: prof. dr. pr. Gheorghe Popa, prof. dr. Eugen Munteanu
10.30‑11.00: Pauză de cafea
11.00‑12.00: Comunicare în plen
Prof. dr. Claudio García Turza (Instituto Orígenes del Español, Universidad de La Rioja, Spania), El proyecto de las Biblias hispanicas
12.30‑13.30: Lansarea volumului Eugeniu Coseriu, Istoria filosofiei limbajului, Humanitas, Bucureşti, 2011 (Librăria Humanitas, Str. Banu nr 8, colţ cu Lăpuşneanu; vor vorbi: dr. Lidia Bodea, prof. dr. Ştefan Afloroaei, prof. dr. Eugen Munteanu)
13.30‑15.00: Pauză de masă
Vineri, 4 noiembrie 2011
Orele 15.00‑19.45
Comunicări pe secţiuni
Filologie biblică. Traductologie
Aula Filialei din Iaşi a Academiei Române
Moderator: Prof. dr. Ioana Costa
Secretar: Drd. Alina Camil
15.00‑15.25: Prof. dr. Ioana Costa (Universitatea din Bucureşti), „Fiiul omului, stăi pre picioarele tale”. Traducerea vocativului în Iez. 2:1-47:6
15.25‑15.50: Conf. dr. Marian Ciucă (Universitatea din Bucureşti), Influenţa originalului grecesc în Biblia lui Şerban – Evanghelia după Matei
15.50‑16.15: Lect. dr. Emanuel Conţac (Institutul Teologic Penticostal din Bucureşti), Fidela, o traducere românească fidelă a versiunii King James 1611
16.15‑16.40: Lect. dr. Wilhelm Tauwinkl (Universitatea din Bucureşti), Înrîurirea plurivalenţei semantice a terminologiei religioase româneşti asupra evaluării acurateţei unei traduceri a Sfintei Scripturi
16.40‑17.00, Dr. Dionisie (Policarp) Pîrvuloiu (Comisia Patristică a Patriarhiei Române), Titlu urezervat.
Pauză de cafea: 17.00‑17:30
17.30‑17.55: Drd. Alina Camil (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi), Aspecte ale evoluţiei termenilor vechi prezenţi în Liturghier. Tradiţie vs. inovaţie
17.55‑18.20: Drd. Anuţa‑Rodica Ciornei (Universitatea «Alexandru Ioan Cuza» din Iaşi), Aspecte privind echivalarea termenilor fitonimici în vechile versiuni biblice româneşti
18.20‑18.45: Dragoş Ştefănică (Institutul Teologic Penticostal din Bucureşti,), Gal. 5:12 între imprecaţie şi ironie. Avatarurile în tradiţia biblică românească ale unei remarci polemice a Sf. Apostol Pavel
18.45‑19.10: Drd. Cristina-Mariana Lungu (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi), Problematica traducerii unor nume de animale în tradiţia biblică românească
19.10‑19.30: CS. dr. Maria Moruz, asist. univ. dr. Mihai-Alex Moruz (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi), Alinierea semiautomată a cuvintelor din B1688, Ms. 45 şi Ms. 4389
19.30‑19.45: CS III dr. Dana-Luminiţa Teleoacă (Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” Bucureşti), Inovaţii lexicale în textul biblic actual
20.00: Cina comună, restaurantul «Gaudeamus»
Vineri, 4 noiembrie 2011
Orele 15.00‑19.30
Comunicări pe secţiuni
Hermeneutică biblică
Sala de lectură a Bibliotecii Filialei din Iaşi a Academiei Române
Moderator: Lect. dr. Valeriu Gherghel
Secretar: Dr. Sabina Rotenştein
15.00‑15.30: Dr. Silviu Lupaşcu (Institutul de istorie a religiilor din Bucureşti), Un comentariu la Facerea, 17:20. Cei doisprezece prinţi ai fiilor lui Işmael şi Apocalipsa lui Sergius Bahīrā
15.30‑16.00: Lect. dr. Valeriu Gherghel (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi), Cântarea cântărilor, 2:1: o controversă exegetică
16.00‑16.30: Lect. drd. Costel Ghica (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi), Înţeles şi interpretare în epistolarul paulin
16.30‑17.00: Lect. dr. Iulian Faraoanu (Institutul Teologic Romano‑Catolic din Iaşi), Folosirea originală a Scripturilor sacre în Apocalips. Dificultăţi şi tentative de răspuns
Pauză de cafea: 17.00‑17.30
17.30‑18.00: Lect. dr. Tarciziu-Hristofor Şerban(Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaşi), Metafora biblică: de la figură de stil la revelaţie divină
18.00‑18.30: Drd. Sorin Zahiu(Universitatea Naţională şi Capodistriană din Atena), Lc. 17:20b – meta paratereseos – contribuţie hermeneutică şi propunere de traducere
19.00‑19.30: Drd. Ana Vaipan-Bobu (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi), Tradiţia patristică — reper şi criteriu de interpretare a textelor sacre
20.00: Cina comună, restaurantul «Gaudeamus»
Sâmbătă, 5 noiembrie 2011
Orele 9.00‑14.00
Comunicări pe secţiuni
Filologie biblică. Traductologie
Aula Filialei din Iaşi a Academiei Române
Moderator: Prof. dr. Mihai Valentin Vladimirescu
Secretar: Drd. Ana-Veronica Catană-Spenchiu
9.00‑9.25: Drd. Iosif Camară, Elena Camară (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi), Transpunerea conceptului „împărăţie“ în câteva traduceri europene ale rugăciunii „Tatăl nostru“
9.25‑9.50: Asist. dr. Mihai Ciurea (Universitatea din Craiova), Ediţii critice moderne ale Noului Testament în limba greacă
9.50.‑10.15: Lect. dr. Octavian Gordon (Universitatea din Bucureşti), Despre abrevierea cărţilor biblice în limba română. Contribuţii la întocmirea unui set de norme de abreviere
10.15‑10.35: Dr. Lucia‑Gabriela Munteanu (Şcoala Normală «Vasile Lupu» din Iaşi), Funcţii textuale ale lexemelor din câmpul lexical‑semantic verba dicendi în „Biblia Vulgata“ de la Blaj (1760‑1761)
10.35‑11.00: CS dr. Mădălina Ungureanu (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi), De la Vechiul Testament la parimiar: parimiile vecerniei de la 1 septembrie
Pauză de cafea: 11.00‑11.30
11.30‑12.00: Prof. dr. Eugen Munteanu (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi), Bestiariu biblic. Câteva hapax legomena
12.00‑12.30: Drd. Ana-Veronica Catană-Spenchiu (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi), Biblia de la Blaj (1795) şi problematica traducerii
12.30‑13.00: Prof. dr. Mihai Valentin Vladimirescu (Universitatea din Craiova), Instrumentar electronic pentru traducătorul şi exegetul contemporan al Sfintei Scripturi
13.00‑13.30: Asist. cercet. dr. Iosif Tamaş (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi), Prin Sfânta Scriptură îi facem lui Dumnezeu loc în spaţiul public românesc
13.30‑14.00: CS III dr. Mioara Dragomir (Institutul de Filologie Română «A. Philippide din Iaşi), Verbul a (se) voiera şi familia sa lexicală în Ms. BAR 45 – o foarte probabilă relaţie cu manuscrisul iniţial al traducerii biblice a lui Nicolae Milescu Spătarul
Sâmbătă, 5 noiembrie 2011
Orele 9.00‑14.00
Comunicări pe secţiuni
Istoria receptării textelor sacre
Sala de lectură a Bibliotecii Filialei din Iaşi a Academiei Române
Moderator: Conf. dr. Felicia Dumas
Secretar: Drd. Iosif Camară
9.00‑9.30: Conf. dr. Felicia Dumas (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi), Motive biblice în Acatistul Buneivestiri
9.30‑10.00: Conf. dr. Ana Ghilaş (Universitatea de Stat din Chişinău), Motive biblice în proza şaizeciştilor. Valenţe estetice şi sociale
10.00‑10.30: Lect. dr. Bogdan Creţu(Academia Română, Filiala Iaşi), Atitudini medievale privind animalul. De la bestiarul Bibliei la gândirea simbolică
10.30‑11.00: CS II dr. Iuliana Băncescu (Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din Bucureşti), Receptarea Bibliei în Transilvania, în epoca de după Uniaţie. Pricesne pe teme biblice
Pauză de cafea: 11.00‑11.30
11.30‑11.55: CS III dr. Mioara Dragomir (Institutul de Filologie Română «A. Philippide din Iaşi), Modalităţi de transmitere a mesajelor biblice în romanul Antichrist, de Ion Gheţie
11.55‑12.20: Prof. dr. pr. Iosif Bisoc (Institutul Teologic Romano-Catolic Frnaciscan, Roman), Contribuţia şcolii franciscane la interpretarea Sfintei Scripturi
12.20‑12.45: Conf. univ. dr. Gabriel Mardare (Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău) „Darul limbilor” şi energia punerii în cuvânt la Sfântul Pavel. O abordare neopragmatică a asumării rolului de apostol
12.45‑13.10: Drd. Diana Darabană (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi), Stilizarea citatului biblic în publicistica eminesciană
13.10‑13.35: Lect. dr. Alexandru Mihăilă (Universitatea din Bucureşti), Limitele comunităţii în provincia persană Yehud
13.35.‑14.00: Drd. Silvia Chiosea (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi), Inserţii biblice într‑un panegiric greco-român adresat lui Constantin Brâncoveanu
Sâmbătă, 5 noiembrie 2011, orele 14.00
Închiderea lucrărilor Simpozionului
Aula Filialei din Iaşi a Academiei Române
Adunarea Generală a Asociaţiei de Filologie şi Hermeneutică Biblică din România
Comitetul de organizare a Simpozionului:
Prof. univ. dr. Eugen Munteanu (Universitatea «Alexandru Ioan Cuza», Iaşi, preşedinte)
Prof. univ. dr. Andrei Pleşu (Colegiul «Noua Europă», Bucureşti)
Prof. univ. dr. Gheorghe Chivu (Universitatea din Bucureşti)
Prof. univ. dr. pr. Gheorghe Popa (Universitatea «Alexandru Ioan Cuza», Iaşi)
Prof. univ. dr. Ioana Costa (Universitatea din Bucureşti)
Prof. univ. dr. Rodica Zafiu (Universitatea din Bucureşti)
Prof. univ. dr. Mihai Moraru (Universitatea din Bucureşti)
Prof. univ. dr. Mihaela Paraschiv (Universitatea «Alexandru Ioan Cuza», Iaşi)
Cercet. şt. I dr. Gabriela Haja (Institutul de Filolgie Română «A. Philippide», Iaşi)
Dr. Dragoş Bahrim (Seminarul Teologic Liceal Ortodox «Sf.Vasile cel Mare», Iaşi)
Dr. Mihail Neamţu (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Bucureşti)
Dr. Wilhelm Tauwinkl (Institutul Teologic Romano-Catolic, Bucureşti)
În circa o lună, biblişti şi filologi români din diverse şcoli teologice se vor reuni la Iaşi pentru un simpozion pe teme biblice.
Cu ajutorul Domnului, voi fi şi eu prezent, cu o comunicare despre relaţia dintre KJV şi versiunea Fidela, ajunsă, iată, la a treia ediţie. 🙂
La momentul cuvenit, voi reveni cu programul detaliat al simpozionului.
Universitatea «Alexandru Ioan Cuza», Iaşi
Centrul de Studii Biblico‑Filologice «Monumenta linguae Dacoromanorum»
Institutul de Filologie Română «A. Philippide», Iaşi
Asociaţia de Filologie şi Hermeneutică Biblică din România
organizează
Simpozionul Naţional «Explorări în tradiţia biblică românească şi europeană»
Ediţia a II-a
Iaşi, 4‑6 noiembrie 2011
Organizatorii îşi propun ca lucrările Simpozionului să ofere un cadru de dezbatere multidisciplinară şi interdisciplinară în jurul problematicii complexe a editării, traducerii şi interpretării, circulaţiei şi receptării textelor sacre în limba română. Simpozionul se va desfăşura în cadru plenar şi pe secţiuni, după următoarele tematici generale:
1. Problematica filologică
– Editarea textelor biblice. Critică de text şi paleografie. Informatizare şi digitalizare a textelor sacre.
– Textul biblic ca reper în studiul diacronic al limbii. Lexicologie şi semantică biblică. Frazeologie biblică. Onomastică biblică.
– Traduceri parţiale ale Bibliei, mai puţin cunoscute: cărţi biblice şi fragmente păstrate în mss. miscelanee din secolele al XVI-lea – al XVII-lea şi raportul lor textual cu versiunile româneşti cunoscute.
– Interferenţe şi delimitări stilistice: varietăţile biblică, liturgică şi teologic‑sapienţială ale stilului bisericesc. Rolul Bibliei de la Bucureşti (1688) în crearea stilului bisericesc românesc în secolele al XVIII-lea – al XIX-lea.
2. Problematica traductologică
– Tipologia traducerilor biblice. Literalism şi interpretare liberă. Teorii ale traducerii şi aplicaţii ale acestora în traducerea textului sacru.
– Sursă unică vs. sursă multiplă. „Originalele” Bibliei – tradiţii textuale diferite reflectate în traducerile româneşti.
– Relaţii între versiuni biblice succesive: Tetraevanghelul de la Sibiu (1551-1553) şi Tetraevanghelul lui Coresi; Tetraevanghelul şi Praxiul coresian şi Noul Testament de la Bălgrad; Biblia de la Bucureşti şi Biblia de la Blaj; Biblia de la Blaj şi ediţiile Şaguna, Filotei şi Biblia de la 1914, versiunile Cornilescu etc.
– Instrumente de lucru ale traducătorilor Bibliei din toate epocile: lexicoane, dicţionare, concordanţe, ediţii critice, versiuni auxiliare etc.
– Tradiţia patristică — reper şi criteriu de interpretare a textelor sacre.
– Biblia în cadrul polisistemului literar eclezial: relaţii şi determinări între textul sacru şi imnografia eclezială, literatura cultică, iconografie, literatura exegetică şi omiletică etc.
4. Istoria receptării textelor sacre
– Inserţia, prelucrarea şi stilizarea citatului biblic în literatura română sau universală.
– Circulaţia versiunilor româneşti ale Bibliei. Referiri şi evaluări istorice la textele principalelor versiuni biblice româneşti (Biblia de la Bucureşti, Biblia de la Blaj etc. Raporturi textuale (preluare, „diortosire“, adaptare etc.) între diferite versiuni biblice.
– Locul Bibliei în cultura română. Motive, simboluri, structuri şi personaje biblice.
– Interferenţe culturale şi mentalităţi în receptarea textelor sacre. Aspecte antropologice, sociologice, politice sau filosofice ale receptării textelor sacre.
P.S. Poate unii cititori se întreabă ce este tradiţia biblică românească. Reiau aici o definiţie a prof. Eugen Munteanu: „Tradiţia biblică românească include, fără excepţie, toate versiunile în limba română, parţiale sau integrale, manuscrise sau tipărite, indiferent de contextul politic, confesional sau cultural în care acestea au fost produse.”
Păi, adică de ce „traducerea Cornilescu”, mai este vreuna? Mă refer, pentru noi, evanghelicii români. 99,9% nici nu au ţinut vreodată în mână altceva decât traducerea Cornilescu. Vă spun eu de ce: pentru că prin balastarea forţată, obsesivă, aparent nevinovată a expresiei, se pregăteşte calea unor noi traduceri sau versiuni, cum le numesc alţii.
În urma acestei postări, cred că pastorul Ionescu îşi va pierde şi ultimul dram de simpatie faţă de mine. Totuşi, obişnuinţa mea de a lua atitudine critică (ori de câte ori cred că este necesar) nu are în vedere criterii de tipul „mă simpatizezi, deci eşti deasupra criticilor”.
Fiindcă pastorul Cristi Ionescu nu are o perspectivă corectă asupra istoriei traducerii Bibliei, îmi permit să-i atrag atenţia asupra câtorva aspecte menite să servească drept ochelari corectori ai severei miopii istorice de care se face vinovat şi pe care o întreţine. (O durere împărtăşită se înjumătăţeşte. O miopie împărtăşită se amplifică).
A fost o vreme (pe când pastorul Ionescu nu exista) în care 99,9% dintre evanghelicii români citeau altă versiune decât Biblia Cornilescu.
Oricât de şocant ar părea, au existat predici, studii biblice şi convertiri în mediul evanghelic românesc înainte de a exista versiunea Cornilescu. Între 1874 şi 1924, vreme de o jumătate de secol, oamenii şi-au trăit viaţa de credinţă citind altă traducere (Biblia de la Iaşi, revizuită şi ea succesiv în acest interval).
Convertirea lui Cornilescu s-a făcut prin interacţiunea cu textul grecesc, nu prin citirea unei anumite traduceri.
Însuşi Cornilescu a recunoscut în scrisorile sale (pe care le-am citit şi pe care intenţionez să le public) necesitatea de a revizui Scriptura şi de a o actualiza mereu.
Cei care sunt mai cornilescieni decât Cornilescu nu-şi dau seama că atitudinea lor este contrară principiilor după care s-a ghidat Cornilescu în activitatea sa de traducere.
Această atitudine paradoxală este posibilă doar ca efect al unei ignoranţe perseverente care vrea să canonizeze o traducere chiar şi dacă autorul n-ar fi de-acord cu canonizarea ei!
Ca evanghelici trebuie să avem o mare preţuire faţă de Cornilescu, de Ralu Callimachi şi Societatea Biblică Britanică.
Modul în care ne-am arătat până acum preţuirea faţă de Cornilescu se vede cu prisosinţă din faptul că nici până la ora actuală n-am editat corespondenţa lui Cornilescu şi articolele sale din presa interbelică într-un volum care să arate eforturile sale uriaşe de a da românilor Scriptura într-un limbaj accesibil.
Cornilescu însuşi ar fi oripilat de ideea că odată cu versiunea lui s-a încheiat menirea noastră de a traduce Scriptura şi că nu mai trebuie să facem nimic pentru primenirea limbajului biblic.
Cât despre ideea că „se pregăteşte calea pentru noi traduceri etc.”, trebuie să-i spun autorul articolului citat că este rău informat. Există deja câteva versiuni noi ale Bibliei în româneşte.
Există o versiune făcută de Trinitarian Biblie Society (2002).
Există Noua Traducere Românească, terminată în 2007
Există Fidela, publicată în 2009 de un grup de adepţi KJV, oameni de o obtuzitate traductologică ce rivalizează lejer cu cea a Martorilor lui Iehova.
Există versiunea Open Doors.
Este în curs de traducere NT a lui Cristian Bădiliţă (au apărut Matei şi Ioan).
Nici vorbă că se pregăteşte „calea”. Calea e bătătorită de mulţi ani. Şi va continua să fie bătătorită, fiindcă fiecare generaţie trebuie să-şi retraducă Scriptura pe limba ei.
După cum neoprotestanţii evanghelicii români din anii 1920 au contestat şi chiar refuzat Biblia Cornilescu (prea inovatoare pentru gustul lor), tot astfel şi cei de azi refuză altceva decât Cornilescu.
Morala? Cea mai bună versiune a Scripturii este cea cu care ai crescut. Nicio mâncare nu e mai bună ca fasolea arsă de la mama de acasă. 🙂
Fiindcă am repere bunicele cu privire la istoria traducerii Bibliei, am toată înţelegerea pentru atitudinea pastorului Cristian Ionescu. O astfel de poziţie este recurentă din sec. V încoace, odată cu apariţia Vulgatei lui Ieronim, acuzat şi el, sărmanul, că „strică Scriptura”.
Nimic nou sub soare. Ce-a fost va mai fi…
Înţeleg grija pastorilor care doresc să nu-şi ameţească oiţele cu versiuni biblice multiple. Dar să înţeleagă şi pastorii că NT, chiar dacă s-a tradus la Stânceşti (Botoşani), nu s-a scris la Fălticeni. În final, tot la buchea greacă şi cea ebraică trebuie să ne întoarcem (iar şi iar), chiar dacă nu ne place.
Un pic prea dăscălitoare pentru gustul meu, dar cu diagnostice juste: stăm prost, foarte prost! Ca pieton în blogosferă nu pot decât să confirm. Prea adesea sunt călcat pe bombeu şi pe nervi de comentarii prost gândite şi încă şi mai prost formulate.
Când au ajuns la subiectul „romgleză”, nu am putut să nu mă duc cu gândul la „Fidela” şi la româneasca pocită pe calapod englez a acestei versiuni care mi se pare o uriaşă enormă de jenă pentru spaţiul evanghelic românesc.
Mi s-au reconfirmat câteva intuiţii:
1. Nu poţi fi bun patriot dacă schinguieşti limba maternă.
2. O exprimare defectuoasă este semnul unor carenţe în gândire. Oamenii care nu ştiu să se exprime fac dovada unei gândiri sucite. Cel mai grav este că nici nu-şi dau seama. Duc lupte eroice să-i lămuresc pe unii dintre studenţii mei că scriu prost fiindcă nu gândesc logic. Vor să spună ceva, dar ce spun în fapt este altceva. Între înveliş (exprimare) şi miez (argument) există o discordanţă care ar trebui să-i zgârie pe creier.
3. E o muncă uriaşă să le explici oamenilor cum stă treaba cu proprietatea termenilor. Cuvintele nu pot fi combinate alandala, cum ne vine la gură. Există o logică a asocierii lor. Nu orice cuvânt se asortează cu orice alt cuvânt. Din păcate, am întâlnit şi universitari care gândesc anapoda şi şcriu şi mai şi. Nişte idei pocite nu pot fi puse într-o limbă frumoasă. Legătura dintre gândire şi limbă e atât de strânsă, încât nu-mi imaginez cum poţi scrie frumos fără să gândeşti coerent. Când omul are şi ambâţul originalităţii la nivel de gândire şi de exprimare, nu-ţi mai rămâne decât să te declari învins înainte de a începe lupta. Ceea ce pentru tine e o cacofonie îngrozitoare (la nivel de formă şi de conţinut), pentru el este o simfonie celestă, muzica sferelor numai de el auzită.
P.S. Ca să nu mă dezmint, cârcotesc uşor faţă de termenii „maladivitate” şi „tâmpitizare” folosiţi de G. Liiceanu (vezi şi „futbol”, ibidem), ori în contra „nivelelor” lui A. Pleşu şi a formei „să aibe”, a aceluiaşi. 🙂 Toţi greşim în multe feluri. În orice caz, argumentul de fond rămâne în picioare.
P.S.2. DOOM2 nu face diferenţa între „niveluri” (trepte) şi „nivele” (instrumente). Well, apparently accuracy is DOOM-ed! 🙂
Fiindcă unii dintre studenţii mei vin cu Fidela la biserică (ITP-ul încurajează libertatea de expresie!), am citit duminica asta Ioan 14, pasajul programat în „lecţionarul” bisericii.
În Ioan 14:2, „Fidela” spune:
În casa Tatălui meu sunt multe locaşuri mari; dacă nu ar fi aşa, v-aş fi spus. Mă duc să vă pregătesc un loc.
În textul grecesc se foloseşte termenul μοναὶ, monai (pl. de la μονή,mone, „locaş”, „locuinţă”). Substantivul nu este însoţit de adjectivul „mare”, prin urmare e logic să ne întrebăm: de unde au scos traducătorii „Fidelei” sintagma „locaşuri mari”, dacă în original e vorba numai de „locaşuri”?
Cât îţi arunci privirea în KJV îţi dai seama de unde. De la mansions.
În engleza americănească de astăzi, cea vorbită de sponsorii Fidelei, mansion este folosit mai cu seamă pentru „a large imposing residence”. De bună seamă, traducătorii români s-or fi gândit că şi „compania” de traducători de la 1611 tot americăneasca de astăzi vorbea, aşa că au echivalat „mansion” prin „locaş mare”.
Ceea ce n-au ştiut aceşti veritabili Zauberlehringe este că mansion în engleza lui Tyndale sau a lui Shakespeare era folosit uneori pur şi simplu cu înţelesul de „locaş” sau „încăpere”.
Iar doar câteva exemple. Trei din NT al lui Tyndale (1526), unul din Shakespeare şi unul din Richard Eden.
John xiv. 2 In my fathers housse are many mansions.
2 Cor. v. 1 Oure erthy mancion wherin we now dwell.
2 Cor. v. 2 Desyringe to be clothed with oure mansion which is from heven.
Probabil la Tyndale se resimte influenţa Vulgatei: „In domo Patris mei mansiones multae sunt”.
Shakespeare, Cymbeline (1623) iii. iv. 68, The innocent Mansion of my Loue (my Heart).
Într-o carte despre America (A Treatyse of the Newe India) tradusă de Richard Eden (după Cosmografia lui Sebastian Münster) şi publicată în 1553, întâlnim mansion cu sensul de „încăpere”.
They came to a low cotage… hauing in it two mansions, in one of ye which were women & children & in the other only men.
Exemplele ar putea să continue, fără număr, fără număr…
În ultima vreme nu prea îmi dă mâna să scriu postări. La propriu. Articulaţia mâinii stângi e uşor inflamată, iar biroul, care e mai înalt decât s-ar cuveni, îmi supune mâinile unui stres substanţial. Când ajungi să petreci câteva ore bune scriind la un birou neergonomic, încep să-ţi scârţâie balamale. 🙂
După cum observa maliţios un prieten, postările mele s-au „subţiat” sub raportul cantităţii. De-acord, s-au subţiat, adică au devenit mai fine… tratează preponderent arta, în speţă, muzica (atunci când n-o masacrează, în cuvintele altui amic de pe blog) 🙂
Propun în această postare un mic joc. Cine ghiceşte în ce interval a fost publicată traducerea Noului Testament din care am luat următoarele neologisme? Aveţi voie să propuneţi un interval de zece ani, de genul: 1890-1900, 1940-1950, 1990-2000 etc.
1. Anca Bibiri, Iosif Camară, Claudiu Coman, Emanuel Conțac, Ana-Maria Gînsac, Octavian Gordon, Gabriela Haja, Dragoş Mîrșanu, Maria Moruz, Mihail Neamțu, Mihaela Paraschiv, Alina Pricop, Ovidiu Sferlea, Elena Tamba, Wilhelm Tauwinkl, Mădălina Ungureanu, Alin Vara, Mihai Vladimirescu, Monumenta Linguae Dacoromanorum. Biblia 1688. Pars XXIV. Novum Testamentum II: Actus Apostolorum, Pauli Epistolae, Catholicae Epistolae, Iudae, Apocalypsis Ioannis, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2014, 1045 pag.
3. C. S. Lewis, Ferigi şi elefanţi. Traducere din limba engleză şi note, Humanitas, Bucureşti, 2011, 147 pag.
4. John Christopher Thomas, Spălarea picioarelor în Ioan 13 şi în comunitatea ioanină. Traducere din limba engleză, Editura „Metanoia”, Oradea, 2011, 214 pag.
5. C. S. Lewis, Surprins de bucurie. Traducere din limba engleză şi note, Humanitas, Bucureşti, 2008, 250 pag.
recenzie de Sorin Lavric: „Săgeata bucuriei”, România literară, nr. 34, 2010.
recenzie de prof. univ. dr. Codrin Liviu Cuțitaru, „Disecția unui sentiment”, Dilemateca (octombrie 2013).
6. Arthur G. Patzia şi Anthony J. Petrotta, Dicţionar de termeni biblici. Traducere din limba engleză. Logos, Cluj-Napoca, 2008, 156 pag.
7. Gordon Fee, Exegeza Noului Testament. Manual pentru studenţi şi pastori. Traducere din limba engleză, Logos, Cluj-Napoca, 2006, 231 pag.
8. Douglas Stuart, Exegeza Vechiului Testament. Manual pentru studenţi şi pastori. Traducere din limba engleză, Logos, Cluj-Napoca, 2006, 226 pag.
9. Moisés Silva şi Walter Kaiser, Introducere în hermeneutica biblică. Traducere din limba engleză, Logos, Cluj-Napoca, 2006, 350 pag.
10. Stanley J. Grenz, David Guretzki & Cherith Fee Nordling, Dicţionar de termeni teologici. Traducere din limba engleză, Logos, Cluj-Napoca, 2005, 140 pag.
11. John Stott, Puterea predicării. Traducere din limba engleză, Logos, Cluj-Napoca, 2004, 320 pag.
12. David Wang şi Carl Lawrence, Triumful lui Hristos în ţara preşedintelui Mao. Traducere din limba engleză. Editura Colegiului Biblic Est-European, Oradea, 2002, 220 pag.
b) editor/redactor/referent științific:
1. Evanghelia după Matei, ediție bilingvă, traducere inedită și comentariu de Cristian Bădiliță, Editura Vremea, București, 2015, 496 pag.
2. Patrick Nullens, În căutarea binelui, trad. Rodica Vuijsters-Tudur, București ‒ Oradea, Editura Pleroma ‒ Societatea Biblică din România, 2013.
3. Ganea Vasile Romulus, Credincioși legământului. Repere isagogice și teologice în studiul cărții Estera, Cluj-Napoca, Logos/Risoprint, 2013.
4. Evanghelia după Marcu, ediție bilingvă, traducere inedită și comentariu de Cristian Bădiliță, Adevărul Holding, București, 2012, 490 pag.
5. Apocalipsa lui Ioan, ediție bilingvă, traducere inedită și comentariu de Cristian Bădiliță, Adevărul Holding, București, 2012, 442 pag.
6. Şi cerul s-a umplut de sfinţi… Martiriul în Antichitatea creştină şi în secolul XX. Actele colocviului internaţional Sighet, 2‒5 iunie 2011, coeditor Cristian Bădiliță, București, Curtea Veche, 2011, 576 pag.
7. Dimensiunea socială a Evangheliei, coeditor Corneliu Constantineanu, (Suplimentul Teologic al Jurnalului Plērōma, nr. 1), Bucureşti, Editura Plērōma & Romanian Bible Society, 2011, 116 pag.
8. Vasilică Croitor, Răscumpărarea memoriei. Cultul Penticostal în perioada comunistă, pref. John Tipei, Medgidia, Succeed Publishing, 2010, 437 pag.
9. Dietrich Bonhoeffer, Costul uceniciei, trad. din germană de Ligia Taloş, Peregrinul, Cluj-Napoca, 2010, 352 pag.
10. Graeme Goldsworthy, Evanghelia şi Împărăţia, trad. de Adrian Serecuţ, Logos, Cluj-Napoca, 2009, 170 pag.
c) articole şi studii de specialitate:
1. „The Reception of C. S. Lewis in Post-Communist Romania”, în Linguaculture. International Journal of the Iași Linguaculture Center for (Inter)cultural and (Inter)lingual Research, vol. 5, 2014/2, p. 123-141.
2. The Reception of Zechariah 9:9 in the New Testament and in the Early Church, în „Sacra Scripta. Journal of the Centre for Biblical Studies”, vol. 11, 2013/2, p. 181-205.
3. Fidela, o traducere românească fidelă a Bibliei King James (1611), în „Receptarea Sfintei Scripturi între filologie, hermeneutică şi traductologie”, Lucrările simpozionului naţional „Explorări în tradiţia biblică românească şi europeană”, ed. a II-a, Iaşi, 4‒5 noiembrie 2011, Eugen Munteanu, Ana-Maria Gînsac, Maria Moruz, (editori), Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2012, p. 101‒119.
4. Sursele predosloviilor la cele patru evanghelii din Noul Testament de la Bălgrad (1648), în „Limba română”, LXI, 2012, nr. 2, p. 175–192.
5. Pastorul luteran Dietrich Bonhoeffer, martir al rezistenţei antinaziste în Germania lui Hitler, în „Şi cerul s-a umplut de sfinţi… Martiriul în Antichitatea creştină şi în secolul XX”. Actele colocviului internaţional Sighet, 2‒5 iunie 2011, coeditor Cristian Bădiliță, București, Curtea Veche, 2011, p. 475‒533.
6. Tradiţia biblică românească. O prezentare succintă din perspectiva principalelor versiuni româneşti ale Sfintei Scripturi, în „Studii teologice”, nr. 2, 2011, p. 159‒245.
7. Influenţa versiunii Segond asupra versiunii Cornilescu 1921 în „Receptarea Sfintei Scripturi între filologie, hermeneutică şi traductologie”, Lucrările simpozionului naţional „Explorări în tradiţia biblică românească şi europeană”, Iaşi, 28-29 octombrie 2010, Eugen Munteanu, Ioan-Florin Florescu, Ana-Maria Gînsac, Maria Moruz, Sabina Savu-Rotenştein, Mădălina Ungureanu (ed.), Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2011, p. 122‒145.
8. John Christopher Thomas, Domnia de o mie de ani (Ap. 20:1–10), traducere din engleză, în „Plērōma. Studii şi cercetări teologice”, anul 12, nr. 2 (2010), p. 117–139.
9. Efectele vorbirii în limbi, respectiv ale profeţiei, asupra necredincioşilor, conform 1 Cor. 14:20–25, în „Plērōma. Studii şi cercetări teologice”, anul 12, nr. 1 (2010), p. 75‒117.
10. The “Lines to the Divine David” and the First Printed Romanian Bible, în „Biblicum Jassyense”, vol. 1, 2010, p. 10‒23.
11. Chrys Caragounis, O biserică de casă în Corint? O incursiune în structura creştinismului timpuriu din Corint, traducere din engleză, în „Plērōma. Studii şi cercetări teologice”, anul 11, nr. 2 (2009), p. 9–50.
1. “Falling away from the Christian faith”: An Echo of Reformed Eschatology in the Bălgrad NT (1648), The Fifth RefoRC Conference, Leuven, 7-9 May 2015.
2. Bible Censorship within the Romanian-speaking Territories during the 19th and 20th Centuries, The 22nd annual conference of the Society for the History of Authorship, Reading & Publishing (SHARP), Antwerp, 17-21 September 2014.
3. “Faith as the Hand of the Soul”: A Reformed Commonplace in the Prefaces of the Bălgrad NT (1648), Simpozionul internațional „Explorări în tradiţia biblică românească”, Iaşi, 8-10 mai 2014.
4. Receptarea lui C.S. Lewis în România post-comunistă. Colocviul Internațional The Romantic Rationalist: Life, Joy & Imagination in the Work of C.S. Lewis, 7-8 noiembrie 2013, Universitatea A.I. Cuza din Iași.
5. The Clash Between Peter and Paul at Antioch (Gal. 2:11‒14). Early Patristic Commentators Between a Rock and a Hard Place. Conferința internațională „Peter in Earliest Christianity”, 4‒6 iulie, 2013, The Centre for the Study of Christian Origins. University of Edinburgh.
6. Unsolved Issues concerning the 1648 NT. Is a Scholarly Consensus Possible? Simpozionul internațional „Explorări în tradiţia biblică românească”, Iaşi, 30 mai – 1 iunie 2013.
7. Recent Romanian Translations with particular reference to Cultural, Ecclesiastical and Doctrinal Bias, Seminar on Bible Translation, The International Baptist Theological Seminary, Praga, 4‒7 februarie 2013.
8. „Literatură patristică și teologie astăzi”, Colegiul Noua Europă, București, 18 decembrie 2012.
9. Protestant Features of the first Romanian Translation of the New Testament (1648), International Colloquium “Vernacular Bible and Religious Reform”, Leuven, 29 Nov. ‒ 1 Dec. 2012.
10. The Reception of Zechariah 9:9 in the New Testament and in the Early Church, Simpozionul „Messianische/Christologische Texte in Alten Testament und ihre Rezeption im Neuen Testament und in der Patristik”, Centrul de Studii Biblice al Universității Babeș-Bolyai, 8–11 Nov. 2012.
11. „Cum citim Biblia?”, Centrul „Sfinţii Petru şi Pavel”, Bucureşti, 11 ianuarie 2012.
12. „Pe creştinii ataşaţi de Cristos nu-i poţi înregimenta în proiecte ideologice”: o poveste a cultului penticostal, interviu luat de Otniel Vereş, publicat în Cristian Bădiliţă şi Otniel Vereş (editori), Biserici, secte, erezii? Dialoguri fără prejudecăţi despre marile tradiţii creştine, Bucureşti, Editura Vremea, 2011, p. 263-292.
13. „Sfânta Scriptură în context contemporan. Exigenţe ale traducerii Bibliei pentru Biserica secolului XXI”, Bucureşti, 23 noiembrie 2011.
14. „Fidela”, o traducere românească fidelă a versiunii King James 1611, Simpozionul Naţional „Explorări în tradiţia biblică românească”, Iaşi, 4–5 noiembrie 2011.
15. Pastorul luteran Dietrich Bonhoeffer, martir al rezistenţei antinaziste în Germania lui Hitler, Colocviul Internaţional „Martiriul în antichitatea creştină şi în secolul XX”, Sighet, 2-5 iunie 2011
16. Formarea lui Dietrich Bonhoeffer, premisă a deschiderii sale ecumenice, Centrul de Cercetare Ecumenică, Sibiu, 1 noiembrie 2010.
17. Influenţa versiunii Segond asupra versiunii Cornilescu 1921, Simpozionul Naţional „Explorări în tradiţia biblică românească”, Iaşi, 28–29 octombrie 2010.
18. Harul costisitor şi ucenicia creştină în teologia lui Dietrich Bonhoeffer, Centrul de Educaţie Creştină şi Cultură Contemporană „Areopagus”, Timişoara, 21 aprilie 2010.
19. Traducerea termenului presbyterion în tradiţia biblică românească, „Explorări în tradiţia biblică românească”, Iaşi, 11-14 februarie 2010.
20. Verbul dikaioun la apostolul Pavel şi traducerea lui în tradiţia biblică românească, „Explorări în tradiţia biblică românească”, Iaşi, 11-14 februarie 2010.
21. Condiţionări eshatologice în traducerea secvenţei ta chilia ete din Apoc. 20, în tradiţia biblică românească, „Explorări în tradiţia biblică românească”, Iaşi, 11-14 februarie 2010.
22. Conceptul de dynamis în scrierile lui Luca, „Raportul dintre Biblie, Tradiţie şi experienţă în spaţiul spiritualităţii româneşti”, Institutul Teologic Penticostal din municipiul Bucureşti, 11 aprilie 2003.
23. Invitat la RVE și la Speranța TV (emisiunea „Academica”, edițiile din 31 ianuarie și 7 februarie 2012).
Vaisamar este cetăţean al României cu drept de vot şi scaun la cap (crede el), iar responsabilitatea pentru toate postările “social-politice” îi revine în întregime lui!
Nimeni altcineva nu poate fi făcut răspunzător pentru "methoughts" exprimate pe acest blog!
Copyright
Niciun text (exceptând ştirile) nu poate fi preluat de pe acest blog fără permisiunea autorului.
Vezi Legea nr 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, art. 7. — "Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creaţie intelectuală în domeniul literar, artistic sau ştiinţific, oricare ar fi modalitatea de creaţie, modul sau forma de exprimare şi independent de valoarea şi destinaţia lor"
Vaisamar 