Hear ye! Hear ye!



Am primit astăzi de la profesorul Wim François vestea că a apărut de curând volumul Vernacular Bible and Religious Reform in the Middle Ages and Early Modern Era, publicat în seria „Bibliotheca Ephemeridum Theologicarum Lovaniensium”, la editura Peeters (vezi AICI).

Lucrările reunite în volum au fost prezentate în cadrul unei conferințe organizate la Leuven în toamna lui 2012. A durat deci un pic până am reușit să le vedem tipărite, dar cartea rezultată este pe măsura așteptărilor.

În cuprinsul volumului se află și o lucrare despre trăsăturile protestante ale Noului Testament de la Bălgrad. După știința mea, este primul articol de amploare, în limba engleză, care discută aceste chestiuni. Încercăm și noi să ne mai internaționalizăm un pic.

Semnalez cu acest prilej încă un fapt important: un alt capitol, scris de soții Gabriela și Eugen Munteanu, se concentrează asupra Septuagintei lui Milescu.

La „doar” 94 de euro, prețul volumului este un pic pipărat. Conștienți de acest aspect, editorii volumului s-au asigura că autorii primesc un exemplar gratuit. Să fie primit. 🙂

Mai jos descrierea cărții, preluată de pe site-ul editurii, unde puteți găsi și CUPRINSUL.

***

The central focus of this book concerns vernacular Bibles in various regions of (late) medieval and early modern Europe, as well as the religious and cultural circumstances in which these books found their origin. The contributions represent a cross-section of several research traditions that show an interest in vernacular Bibles. The volume includes articles that demonstrate how vernacular Bibles were liable to censorship measures, viz. Francesca Tasca’s contribution on Peter Valdès of Lyons, and Gigliola Fragnito’s on post-Tridentine Catholic Europe. Other essays, in contrast, inspired by a social-historical approach, emphasize that laypeople in the late Middle Ages and Early Modern Era found ways to read the Bible and other religious works ‘anyway’ and that they were hardly hindered by bans instituted by ecclesiastical or secular governments. Two authors who take this position are Andrew C. Gow and Margriet Hoogvliet, who also question the paradigm that the Protestant Reformation was the first to open the Bible to the laity. Suzan A. Folkerts brings this intuition into practice by studying printers’ choices as well as provenance data in books containing the Epistle and Gospel readings from Mass published between 1450 and 1550 in the Netherlands. This volume not only contains contributions focusing upon Western European vernacular Bibles but also pays attention to the Bible in Romania (Emanuel Conțac, Eugen and Lucia-Gabriela Munteanu) and Scandinavia (Jonatan Pettersson). In this regard, attention is paid to the (pre)confessional character and literary choices that are constitutive for the text. The confessional Era and its implications in the political field are central to Elizabeth Hodgson’s study of ‘David’s Psalms’ in Reformation England and France/Switzerland. The ‘post-confessional’ eighteenth century Enlightenment Bible – rooted in the Catholic tradition – by Isaac-Joseph Berruyer is the object of an essay by Daniel J. Watkins. Finally, Kees Schepers devotes a study to 33 drawings made by the Brussels canon regular Gielis vander Hecken.

Anunțuri

Vă rețin atenția cu următoarele două anunțuri legate de Bookfest.

La primul din cele două evenimente voi fi prezent și eu în panelul de vorbitori.

S-a publicat în sfârșit în limba română versiunea integrală, într-un singur volum, a așa-numitului „manuscris Milescu”, prima versiune în limba română a Septuagintei.


La ITP simpozionul dedicat Reformei nu s-a încheiat. Mâine va avea loc a doua sesiune a evenimentului.

Între timp, la Iași a început ediția a VII-a a Simpozionului anual de filologie și biblistică românească. Voi ajunge și eu, la spartul târgului, cum se zice. Mi-am propus să vorbesc despre o altă tipăritură a lui Coresi, anume despre Tâlcul Evangheliilor.

Reiau mai jos anunțul despre eveniment. Programul complet AICI.

În perioada 18 – 20 mai 2017, se va desfăşura la Iaşi Simpozionul Internaţional „Explorări în tradiţia biblică românească şi europeană” (ediţia a VII-a), organizat de Centrul de Studii Biblico-Filologice „Monumenta linguae Dacoromanorum” al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, împreună cu Asociaţia de Filologie şi Hermeneutică Biblică din România, Institutul de Filologie Română „A. Philippide” şi Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. Lucrările Simpozionului se vor desfăşura la Muzeul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, aflat în incinta Catedralei Mitropolitane din Iaşi.


Luat de valul activităților din ultimele zile, am uitat să anunț din vreme că joi și vineri (18-19 mai) la ITPB va avea loc conferința cu titlul

„Reforma Protestantă. Istorie, receptare și influențe”.

Ca de obicei, vom avea și câțiva oaspeți importanți din alte instituții culturale și de învățământ superior.

Profesorul Hans Klein, vechi prieten al ITPB, va ține prelegerea inaugurală, având ca temă „Justificarea la Pavel și la Luther. Un studiu comparativ”.

Doamna Ana Dumitran, specialistă în istoria Reformei transilvănene (a publicat în 2015 o carte fundamentală: Religie ortodoxă – Religie reformată. Ipostaze ale identității religioase a românilor din Transilvania în sec. XVI-XVII), va ține o prelegere intitulată „Imagine – Cuvânt – Reformă. Repere ale schimbării în universul credinței românilor din Transilvania în secolul al XVII-lea”.

Nu în ultimul rând, atrag atenție asupra unui subiect care m-a pasionat și pe mine, dar pe care nu l-am putut explora în detaliu, din cauza altor presiuni și proiecte. M-am bucurat mult când am descoperit că Roland Clark, un istoric tânăr, leat cu mine, s-a arătat interesat de aceeași temă. După discuțiile avute cu el sunt convins că va scrie o carte foarte bună. Noi vom avea parte de o „pregustare” în cursul zilei de joi, la ITP: „Cuibul cu Barză: Exposing Heretics in the Romanian Orthodox Church, 1921–1924”

Vom avea parte de multe alte prelegeri interesante. Găsiți AICI programul integral.

 


Abia acum reușesc și eu să dau de veste că în aceste zile (mai exact, mâine) va avea loc la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad o conferință din seria celor dedicate prezentării efectelor Reformei asupra spațiului european (și nu numai).

Voi avea și eu o vorbire mâine, o perspectivă generală asupra moștenirii pe care a dat-o spațiului românesc Reforma protestantă (moștenire care, între noi fie vorba, nu este întotdeauna recunoscută cu glas tare, din „cuvioase pricini” asupra cărora voi zăbovi poate nițeluș mâine).

Programul conferinței AICI.


Simpozionul „Explorări în tradiția biblică românească și europeană” a ajuns la ediția a VI-la.

afis_a3_simpozion_2016Găsiți AICI programul complet.

Am pregătit, pentru eveniment, o comunicare privitoare la Catehismul tipărit de Coresi la Brașov, despre care am și făcut vorbire pe blog în câteva rânduri.

De la ITP va mai participa și colegul Dragoș Ștefănică.

mld2016


Pagina oficială a Cultului Creștin Penticostal cuprinde următorul comunicat pe care îl reiau mai jos.

Este îmbucurător că avem astfel de puncte de vedere trimise instituțiilor statului român. Ar fi și mai bine dacă puncte de vedere similare ar fi exprimate și de către alte confesiuni creștine. Biserica Ortodoxă Română a dat ieri publicității un comunicat bine gândit. Vezi AICI.

Așteptăm și reacții din spațiul catolic sau cel baptist (oficial), fiindcă în urma reacțiilor neoficiale suntem deplin edificați.

***

COMUNICAT

CULTUL CREŞTIN PENTICOSTAL DIN ROMÂNIA

OFFICE@CULTULPENTICOSTAL.RO

Congresul Cultului Creștin Penticostal din România, întrunit la Sovata, în data de  20 octombrie 2016, a adoptat în unanimitate următorul comunicat:

Întrucât tema revizuirii Constituției, pătrunsă recent în dezbaterea publică, a generat vii reacții nu doar în spațiul religios, în presă, în mediul virtual (rețele sociale, blogosferă, platforme de comentarii), ci și din partea unor reprezentanți ai statului român, considerăm necesare următoarele precizări:

(1) Dezavuăm atacurile la persoană din partea liderilor spirituali ori a credincioșilor din spațiul religios românesc. Considerăm că în relația dintre instituțiile statului și exponenții mediului confesional este necesară păstrarea unei atitudini de respect reciproc, chiar și atunci când părțile aflate în dialog se situează pe poziții opuse și au convingeri radical diferite cu privire la menirea căsătoriei, instituție pe care o socotim fundamentală pentru buna funcționare a societății și a statului.

(2) Biserica Penticostală susține demersurile întreprinse de Coaliția pentru Familie, concretizate în strângerea celor trei milioane de semnături din partea cetățenilor care doresc fixarea în art. 48 din Constituție a declarației că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită „între un bărbat și o femeie”.

Demersul nostru nu izvorăște din „fanatism religios”, cum susține declarația președintelui Klaus Iohannis cu privire la inițiativa Coaliției pentru Familie, ci din convingerea fermă că, procedând astfel, ne exersăm spiritul civic și suntem, totodată, în armonie cu mesajul Sfintei Scripturi (moștenire spirituală a tuturor confesiunilor creștine) și cu vocea Bisericii de-a lungul celor două mii de ani de reflecție teologică. Oricare vor fi fost deosebirile confesionale dintre creștinii aparținând feluritelor tradiții, cu privire la familie a existat, până în zilele noastre, o opinie unanimă: familia are la bază uniunea dintre un bărbat și o femeie.

În virtutea ancorării sale în revelația scripturală, Biserica Penticostală din România nu poate cere binecuvântarea lui Dumnezeu peste o altă forma de uniune maritală decât cea consacrată din zorii umanității și întemeiată pe cuvintele: „Dumnezeu l-a creat pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a creat; bărbat și femeie i-a creat. […] De aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de soția sa, și cei doi vor fi un singur trup” (Geneza 1:27; 2:24). Orice altă poziționare cu privire la acest subiect ne-ar pune într-o gravă și ireconciliabilă contradicție cu ethosul comun întregii tradiții iudeo-creștine.

Considerăm că Biserica, în expresia ei instituțională, nu poate și nu trebuie să se substituie statului în procesul legislativ, dar că este important ca vocea ei să nu fie ignorată, cum, din nefericire, se întâmplă deja în unele țări occidentale, dominate de ideologii inflexibile care duc la îngrădirea libertății de expresie și de conștiință, la hărțuirea și amendarea pastorilor, preoților și credincioșilor care nu se supun ideologiei acaparatoare promovate de către stat.

Totodată, solicităm instituțiilor statului care sunt parte din procesul legislativ să nu obstrucționeze demersul civic inițiat de Coaliția pentru Familie. Conform regulilor democrației, ne dorim ca toți cetățenii să se poată pronunța asupra formei art. 48 din Constituție, în urma unui referendum a cărui dată să fie decisă în cel mai scurt timp posibil. Ne exprimăm încrederea că milioanele de cetățeni care au semnat

pentru acest proiect, la care se adaugă alte câteva milioane de români care – potrivit cercetărilor sociologice – susțin demersul Coaliției pentru Familie, nu vor fi marginalizate, desconsiderate sau tratate drept cantitate neglijabilă în ansamblul jocului democratic în care suntem cu toții implicați, indiferent de convingeri religioase sau politice.

Dumnezeu să binecuvânteze România!

Biroul de Presă al Cultului Creștin Penticostal

 

Pagina următoare »