Hear ye! Hear ye!



Spune-mi de câte ori faci referire la Evul Mediu ca la un timp al inculturii și barbariei, ca să-ți spun cât de (in)cult ești.

Urmăriți cum folosește românul (sau europeanul?) tipic „Evul Mediu” ca termen de comparație și veți avea măsura percepției deformate care subzistă în imaginarul popular cu privire la această epocă. Când omul de rând vrea să spună că „nu mai suntem în Evul Mediu”, el are vag în cap o vreme în care „oamenii credeau că pământul este plat”. În fapt, medievalii educați, pe urma anticilor, știau că pământul este o sferă.

După socotelile omului „de pe stradă”, societatea medievală era înapoiată pe toate planurile, ca și cum în ea s-ar fi îngrămădit toate relele posibile din celelalte perioade ale istoriei. (Las’ deoparte faptul că discreditarea Evului Mediu e în bună măsură renghiul de PR pe care ni l-au jucat cu succes Renașterea, prin umaniști, și că Evul Mediu a avut problemele lui, ca orice epocă).

Ce nu prea se știe la nivel popular este că mult hulitul Ev Mediu este perioada în care apar universitățile, în care se copiază și se difuzează manuscrise iluminate cu multă măiestrie. Apoi, cu gândirea și estetica medievale e imposibil să ajungi la ororile arhitectonice de genul Casei Poporului, acest mega-buboi care sluțește aspectul Bucureștiului. Tot atunci, ca să nu lungesc prea mult vorba, apar importante ordine monahale care fac posibilă răspândirea creștinismului în Europa.

Dacă vreți să contemplați sistematic minunățiile manuscrise produse de Evul Mediu, vă recomand pagina de FB Manuscriptorium, „ținută în spate” de Cristian Ispir, doctor în istorie medievală și angajat la British Library într-un proiect de digitalizare de manuscrise.

Dați un like pe pagină și veți primi în mod constant mici frânturi de Ev Mediu, una mai frumoasă decât alta.

Mai jos, fragment de manuscris ebraic, de pe la 1460.

MS

Anunțuri

Mai jos găsiți link-ul pentru partea a doua a interviului difuzat de RVE.

Fiindcă am reușit să ascult și eu interviul, îmi dau seama că aș face unele precizări suplimentare la ceea ce am spus viva voce. Asta mai ales fiindcă fluxul gândirii și fluxul vorbirii nu se aliniază perfect întotdeauna. Uneori ai în minte o idee, o verbalizezi, dar lași nespuse alte lucruri pe care le subînțelegi. Or, ascultătorul nu are acces la tot ce ai în minte și rămâne uneori cu unele semne de întrebare. În orice caz, sper că esențialul este limpede.


Reiau aici un anunț privitor la o conferință importantă care va avea săptămâna viitoare.

***

editat-1-1080x675

Universitatea din București marchează 500 de ani de la reforma protestantă. Marți, 31 octombrie 2017, UniBuc găzduiește în Palatul Facultății de Drept un concert și o expoziție.

Concertul începe de la ora 18:00 în Aula Magna, fiind interpretat de o formație corală, care va susține un concert de muzică din perioada Reformei.

Pe parcursul întregii zile a evenimentului, va fi expusă în holul Facultății de Drept o colecție impresionantă de traduceri și manuscrise, aparținând Societății Biblice Interconfesionale din România, într-o expoziție cu titlul ,,Reforma – un singur Cuvânt, mai multe traduceri”.

La eveniment sunt invitați reprezentanți ai comunității academice a Universității din București, personalități ale vieții culturale și politice din România, specialiști în teologie, sociologie, științe politice și filosofie din țară, care vor aduce în discuție relevanța Reformei, nu doar din punct de vedere teologic, dar și ca moment al transformărilor sociale, culturale și tehnologice.

Concertul completează sesiunea de comunicări științifice dedicată reformei protestante. Supranumită revoluție spirituală, reforma este percepută ca hotarul dintre Evul Mediu și momentul emancipării sociale, culturale și tehnologice a Europei, începând cu secolul al XVI-lea. Astfel, reforma nu se definește exclusiv din perspectivă religioasă, ci constituie unul dintre cele mai remarcabile evenimente care au marcat Europa. În acest context, în cadrul manifestării științifice, desfășurate la sediul Facultății de Teologie Baptistă (Str. Berzei, nr. 29), vor avea loc prelegeri și discuții care analizează reforma protestantă din perspective multiple. Sunt invitați să susțină prelegerile profesori ai UniBuc și ai altor universități și institute teologice baptiste din țară, în intervalul orar 08:30-14:15.


Am primit astăzi de la profesorul Wim François vestea că a apărut de curând volumul Vernacular Bible and Religious Reform in the Middle Ages and Early Modern Era, publicat în seria „Bibliotheca Ephemeridum Theologicarum Lovaniensium”, la editura Peeters (vezi AICI).

Lucrările reunite în volum au fost prezentate în cadrul unei conferințe organizate la Leuven în toamna lui 2012. A durat deci un pic până am reușit să le vedem tipărite, dar cartea rezultată este pe măsura așteptărilor.

În cuprinsul volumului se află și o lucrare despre trăsăturile protestante ale Noului Testament de la Bălgrad. După știința mea, este primul articol de amploare, în limba engleză, care discută aceste chestiuni. Încercăm și noi să ne mai internaționalizăm un pic.

Semnalez cu acest prilej încă un fapt important: un alt capitol, scris de soții Gabriela și Eugen Munteanu, se concentrează asupra Septuagintei lui Milescu.

La „doar” 94 de euro, prețul volumului este un pic pipărat. Conștienți de acest aspect, editorii volumului s-au asigura că autorii primesc un exemplar gratuit. Să fie primit. 🙂

Mai jos descrierea cărții, preluată de pe site-ul editurii, unde puteți găsi și CUPRINSUL.

***

The central focus of this book concerns vernacular Bibles in various regions of (late) medieval and early modern Europe, as well as the religious and cultural circumstances in which these books found their origin. The contributions represent a cross-section of several research traditions that show an interest in vernacular Bibles. The volume includes articles that demonstrate how vernacular Bibles were liable to censorship measures, viz. Francesca Tasca’s contribution on Peter Valdès of Lyons, and Gigliola Fragnito’s on post-Tridentine Catholic Europe. Other essays, in contrast, inspired by a social-historical approach, emphasize that laypeople in the late Middle Ages and Early Modern Era found ways to read the Bible and other religious works ‘anyway’ and that they were hardly hindered by bans instituted by ecclesiastical or secular governments. Two authors who take this position are Andrew C. Gow and Margriet Hoogvliet, who also question the paradigm that the Protestant Reformation was the first to open the Bible to the laity. Suzan A. Folkerts brings this intuition into practice by studying printers’ choices as well as provenance data in books containing the Epistle and Gospel readings from Mass published between 1450 and 1550 in the Netherlands. This volume not only contains contributions focusing upon Western European vernacular Bibles but also pays attention to the Bible in Romania (Emanuel Conțac, Eugen and Lucia-Gabriela Munteanu) and Scandinavia (Jonatan Pettersson). In this regard, attention is paid to the (pre)confessional character and literary choices that are constitutive for the text. The confessional Era and its implications in the political field are central to Elizabeth Hodgson’s study of ‘David’s Psalms’ in Reformation England and France/Switzerland. The ‘post-confessional’ eighteenth century Enlightenment Bible – rooted in the Catholic tradition – by Isaac-Joseph Berruyer is the object of an essay by Daniel J. Watkins. Finally, Kees Schepers devotes a study to 33 drawings made by the Brussels canon regular Gielis vander Hecken.


Vă rețin atenția cu următoarele două anunțuri legate de Bookfest.

La primul din cele două evenimente voi fi prezent și eu în panelul de vorbitori.

S-a publicat în sfârșit în limba română versiunea integrală, într-un singur volum, a așa-numitului „manuscris Milescu”, prima versiune în limba română a Septuagintei.


La ITP simpozionul dedicat Reformei nu s-a încheiat. Mâine va avea loc a doua sesiune a evenimentului.

Între timp, la Iași a început ediția a VII-a a Simpozionului anual de filologie și biblistică românească. Voi ajunge și eu, la spartul târgului, cum se zice. Mi-am propus să vorbesc despre o altă tipăritură a lui Coresi, anume despre Tâlcul Evangheliilor.

Reiau mai jos anunțul despre eveniment. Programul complet AICI.

În perioada 18 – 20 mai 2017, se va desfăşura la Iaşi Simpozionul Internaţional „Explorări în tradiţia biblică românească şi europeană” (ediţia a VII-a), organizat de Centrul de Studii Biblico-Filologice „Monumenta linguae Dacoromanorum” al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, împreună cu Asociaţia de Filologie şi Hermeneutică Biblică din România, Institutul de Filologie Română „A. Philippide” şi Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. Lucrările Simpozionului se vor desfăşura la Muzeul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, aflat în incinta Catedralei Mitropolitane din Iaşi.


Luat de valul activităților din ultimele zile, am uitat să anunț din vreme că joi și vineri (18-19 mai) la ITPB va avea loc conferința cu titlul

„Reforma Protestantă. Istorie, receptare și influențe”.

Ca de obicei, vom avea și câțiva oaspeți importanți din alte instituții culturale și de învățământ superior.

Profesorul Hans Klein, vechi prieten al ITPB, va ține prelegerea inaugurală, având ca temă „Justificarea la Pavel și la Luther. Un studiu comparativ”.

Doamna Ana Dumitran, specialistă în istoria Reformei transilvănene (a publicat în 2015 o carte fundamentală: Religie ortodoxă – Religie reformată. Ipostaze ale identității religioase a românilor din Transilvania în sec. XVI-XVII), va ține o prelegere intitulată „Imagine – Cuvânt – Reformă. Repere ale schimbării în universul credinței românilor din Transilvania în secolul al XVII-lea”.

Nu în ultimul rând, atrag atenție asupra unui subiect care m-a pasionat și pe mine, dar pe care nu l-am putut explora în detaliu, din cauza altor presiuni și proiecte. M-am bucurat mult când am descoperit că Roland Clark, un istoric tânăr, leat cu mine, s-a arătat interesat de aceeași temă. După discuțiile avute cu el sunt convins că va scrie o carte foarte bună. Noi vom avea parte de o „pregustare” în cursul zilei de joi, la ITP: „Cuibul cu Barză: Exposing Heretics in the Romanian Orthodox Church, 1921–1924”

Vom avea parte de multe alte prelegeri interesante. Găsiți AICI programul integral.

 

Pagina următoare »