Sursele din atelierul lui Cornilescu. Lexiconul lui Gesenius

Pe măsură ce verific, fir cu fir, fiecare verset din versiunea lui Cornilescu, luând ca reper Textul Masoretic (pentru VT), descopăr că uneori traducătorul are abateri de la principala lui versiune-sursă: textul lui Segond.

Uneori soluția de traducere vine din lexiconul lui Gesenius. Am descoperit câteva astfel de exemple în trecut, dar, din nefericire, nu mi le-am notat.

Pe unul îl prezint mai jos.

În Isaia 11:3 avem secvența ebraică wahariho beyir’at YHWH, tradusă în Cornilescu prin „plăcerea lui va fi frica de Domnul”.

Textul lui Cornilescu nu seamănă nici cu ce avem în Segond: „Il respirera la crainte de l’Éternel”, nici cu parafraza lunguță din KJV: „And shall make him of quick understanding in the fear of the LORD”.

În lexiconul Gesenius găsim însă

הֲרִיחוֹ בְּיִרְאַת יְיָ “his delight shall be in the fear of Jehovah.”^[1]

Aceeași soluție de traducere a fost inclusă și în traducerea JPS (1917), dar nu aș presupune o influență directă a acesteia asupra traducătorului român. La 1917 eram în plin război. Nu cred că ajungeau cărțile din America așa de repede în Europa, ori că traducătorul nostru ar fi putut obține în timp util o asemenea versiune).

^[1] Wilhelm Gesenius and Samuel Prideaux Tregelles, Gesenius’ Hebrew and Chaldee Lexicon to the Old Testament Scriptures, p. 760.

 

Fidela tipărită: jumătăţi de adevăr, erori, nepricepere şi amatorism, sub haina bunelor intenţii

Despre traducerea „Fidela” am scris şi voi mai scrie. Nu fiindcă sunt cusurgiul de serviciu, ci fiindcă discrepanţa dintre prefaţa ediţiei tipărite şi realitatea dintre coperţile versiunii mi se pare inacceptabilă. Textul miroase a dezinformare şi a impostură.

Nu e în sine o problemă că cineva şi-a propus să traducă KJV în româneşte! Problema e când traduci KJV în româneşte şi pretinzi că faci o traducere după Textus Receptus!

Dacă traducătorii ar fi luat una dintre ediţiile lui Erasmus, Robert Estienne, Theodore Beza ori Elzevir (toate în tradiţia „Textus Receptus”) şi s-ar fi apucat să o traducă în româneşte, fără intermediar, n-aş fi avut nicio problemă. Dar din păcate nu asta au făcut, de aceea trebuie să fie confruntaţi cu adevărul şi să dea detalii despre metoda de lucru. Mai ales în cazul traducerii Bibliei scopul nu scuză mijloacele.

În istoria traducerii Bibliei n-ar fi prima dată când prefaţa spune una, iar paginile de text tradus spun cu totul altceva. Pe măsură ce continui să citesc din textul versiunii, sunt tot mai scandalizat de filozofia de traducere care stă în spatele ei.

Ceea ce se poate spune cu relativă siguranţă este că prefaţa conţine o minciună straşnică: „Am dorit să producem o traducere nouă care să aibă ca origine familia grecească a Textului Receptus pentru Noul Testament”.

Ce înseamnă „familia grecească a Textului Receptus”? Toate ediţiile tipărite de la Erasmus 1516 până la a doua ediţie Elzevir (1633) constituie textul de pornire pentru Fidela? Nonsens!

În prefaţă citesc mai întâi că Noul Testament are „ca origine” Textul Receptus şi apoi că versiunea King James a fost folosită ca ghid.

Textul rezultat contrazice flagrant această declaraţie, fiindcă există prea multe formulări în care textul românesc al Fidelei urmează frazeologia din King James împotriva celei din Textul Receptus. (Pentru comparaţie, am folosit ediţia Scrivener).

Altfel spus, dacă echipa de traducători ar fi pornit de la textul grecesc, ar fi trebuit să ajungă la altceva decât formulările englezite la care a ajuns. În mod straniu, acolo unde KJV omite câteva cuvinte dintr-un verset, deşi ele sunt scrise negru pe alb în Textul Receptus, versiunea Fidela le omite şi ea, deşi pretinde toată vremea că ne dă „toate cuvintele lui Dumnezeu”.

Există, desigur, şi situaţii în care Fidela nu „bate” cu KJV, fiindcă traducătorii români şi-au dat seama că e periculos să mergi complet pe mâna unei versiuni din 1611.

Am să iau o suită de exemple din 1 Cor. 6 care arată servilismul Fidelei faţă de KJV

6:4 τοὺς ἐξουθενημένους / least esteemed / cel mai puţin stimaţi

Dacă traduci direct din greacă participiul tous exouthenemenous nu poţi ajunge la soluţia interpretativă a KJV. Verbul exoutheneo înseamnă „a dispreţui”, iar tous exouthenemenous înseamnă, tradus literal, „cei dispreţuiţi, cei desconsideraţi”. Ca să sune bine, traducătorii KJV au recurs la perifraza „least esteemed”, urmată servil de Fidela.

6:9 οὔτε μαλακοὶ οὔτε ἀρσενοκοῖται / nor effeminate, nor abusers of themselves with mankind / nici cei ce se abuzează cu bărbaţi, nici sodomiţii

Aici traducătorii au făcut abstracţie de termenul „effeminate” care traduce grecescul malakoi şi au folosit pentru acest termen grecesc a doua sintagmă din KJV („nor abusers…”). Din păcate, au încurcat complet borcanele, fiindcă n-au tradus fidel nici după mult clamatul Textus Receptus, nici după KJV.

În orice caz, e greu de explicat cum au putut ajunge la sintagma „cei ce se abuzează cu bărbaţi”. Ceea ce constituie un eufemism în engleză (formulat prima dată de Tyndale: Abusars of themselves with the mankynde) sună îngrozitor în limba română, fiindcă verbul “a abuza” este intranzitiv (“a abuza de ceva”).

6:12 οὐκ ἐγὼ ἐξουσιασθήσομαι / I will not be brought under the power / nu voi fi adus sub puterea

Verbul exousiazo înseamnă „a stăpâni” sau „a fi stăpân peste”. O traducere literală după Textus Receptus ar fi trebuit să spună „nu voi fi stăpânit”, nicidecum „nu voi fi adus sub puterea”. Aici influenţa KJV este fără tăgadă, iar rezultatul este o formulare pocită în limba română.

6:16 φησίν / saith he / spune el

Verbul phesin înseamnă „zice” şi este folosit aici pentru a introduce un citat din Scriptură (VT). Prin urmare, în traducere ar trebui să punem între paranteze [Scriptura]. În greacă nu apare pronumele „el”, pe care îl întâlnim în KJV sau în Fidela. Dacă traducătorii ar fi fost realmente fideli textului grec, ar fi trebuit să lase verbul fără pronume, fiindcă în română nu simţim nevoia să folosim întotdeauna pronumele personal pentru a identifica vorbitorul. De regulă formele verbale sunt clare şi atunci când sunt rostite fără pronume.

6:20 ἠγοράσθητε / For ye are bought / sunteţi cumpăraţi

Verbul agorazo este folosit aici la aorist şi ar trebui tradus printr-un perfect compus: „aţi fost cumpăraţi”. De ce „sunteţi cumpăraţi”? Fiindcă „ye are bought”.

 

Sola FIDELA… sau „Cum să trădezi, sub pretext că traduci” (1)

Despre Brian Nibbe am aflat acum vreo 2 ani (cred), pe când scotoceam pe internet după informaţii despre versiunea Cornilescu. Dintr-o scrisoare „semnată” de el am aflat strania lui perspectivă asupra textelor biblice şi a muncii de traducere. Brian Nibbe face parte dintr-un grup care susţine o concepţie destul de radicală, anume că Biblia King James (1611) este etalonul suprem după care trebuie judecate toate celelalte versiuni ale Scripturii.

Ieri am citit pe îndelete prefaţa Bibliei la care a Nibbe a lucrat 8 ani de zile, ajutat de o echipă alcătuită din iluştri anonimi. Intenţia misionarului american este cât se poate de onorabilă, anume aceea de a ne da „toate cuvintele lui Dumnezeu” într-o traducere cât mai fidelă. De precizat că pentru Nibbe şi ceilalţi adepţi ai concepţiilor sale, numai Textus Receptus conţine „toate cuvintele lui Dumnezeu.” Nu ştiu ce înţelege misionarul american prin „toate”, dar ştiu ce consecinţe decurg din această abordare. În termeni practici, milioanele de creştini care au trăit înainte de apariţia KJV şi milioanele de creştini de după KJV care nu folosesc această versiune sunt văduviţi de Cuvântul lui Dumnezeu în „totalitatea” lui. Singurii care au Cuvântul lui Dumnezeu integral sunt adepţii KJV şi membrii/susţinătorii Burgon Society. Cum a ajuns Brian Nibbe la credinţa că doar KJV este înzestrată cu toate calităţile nu pricep. Ceea ce pricep (nu prea mult) mă face să cred că părerea lui despre Biblie seamănă periculos de mult cu înţelegerea musulmanului tipic faţă de Coran. Cu o diferenţă notabilă: Nibbe (ori Burgon Society) nu are puterea de a dispune strângerea şi arderea tuturor ediţiilor critice ale Scripturii, dimpreună cu alcătuitorii sau susţinătorii lor.

De la Sola Scriptura la Sola Fidela

În fine, să lăsăm deoparte discuţia despre KJV şi să ne oprim la câteva afirmaţii din Introducerea  noii traduceri,  botezate „Fidela” (Fidela, nu Fidelă! Fidela, pe model Stela, Ionela, Cruella etc.). Textul conţine o pletoră de inexactităţi sau neadevăruri, non-sensuri şi anacoluturi. Din nefericire, autorul prefeţei nu se are bine nici cu istoria traducerii Bibliei în limba română, nici cu limba română în care vrea să traducă în premieră în mod „fidel” toate cuvintele lui Dumnezeu. Comentez selectiv câteva pasaje.

Biblia 1688, un soi de KJV românească?

Autorul susţine că deşi Biblia 1688 este scrisă într-un limbaj arhaic, „conţinutul este înregistrat cu acurateţe”. Dacă cineva ştie la ce se referă secvenţa „conţinut înregistrat cu acurateţe” să mă lămurească şi pe mine. Presupun că autorul vrea să spună că traducerea este una literală. Dar oare ştie că VT din Biblia 1688 are la bază Septuaginta, adică tocmai textul respins de adepţii KJV? Şi-apoi, pe ce se bazează afirmaţia despre acurateţea prezumată a Bibliei 1688? Pe impresii? Sau pe bază de numerologie (1611 + 77 = 1688, i.e. perfecţiune + desăvârşire = acurateţe)?

Sar peste anacoluturile despre celelalte versiuni traduse de „diferite religii” din România (adică peste biblia „catolică” de la Blaj şi peste Biblia 1874, făcută sub „blazonul” Societăţii Biblice Britanice).

Textus Receptus, dar ce ediţie?

Prefaţa nu menţionează de la care ediţie anume s-a pornit în (re)traducerea Noului Testament. Autorul ne spune doar că a plecat de la Textus Receptus. Bun! Dar aş vrea să ştiu şi eu cine a publicat această ediţie, unde şi în ce an. Fără această minimă precizare, echipa „Fidela” se înscrie în buna tradiţie românească a amestecului de surse, după inspiraţia de moment. Or, poate vrea să ne dea impresia că Textus Receptus a fost coborât cu hârzobul din cer fix la începutul sec. 17, când s-a realizat KJV. De altfel, pentru Vechiul Testament lucrurile sunt clare. Textul veterotestamentar este o „compilaţie şi revizuire a mai multor traduceri diferite”.

(Va urma)