Matrimoniale: Tineri cercetători caută finanțare. Rugăm seriozitate maximă!

Eu și colegul meu Ciprian Terinte am depus recent la departamentul de cercetare câte un proiect la care ne-am angajat și la realizarea căruia  aspirăm anul acesta.

Văd că cele două proiecte, care au nevoie de finanțare, au fost afișate deja pe site-ul ITP (AICI și AICI).

Fiindcă mâța deja a fost slobozită din sac și fiindcă bugetul pentru asemenea proiecte nu pică din cer, ci se adună bunuț cu bănuț, am să preiau și eu semnalul pe blogul meu, unde am să-l țin o vreme.

Vremea deja e înaintată, bugetul e mare, credința mea e cam pipernicită, dar speranța nu moare (și nici nu se predă).

Ca să scurtăm predica și să trecem la aplicație: orice contribuție este binevenită și va intra în bugetul de cercetare al școlii.

Mai jos câteva detalii.

Detalii complete despre aceste proiecte AICI (Emanuel Conțac) și AICI (Ciprian Terinte).

Proiect de cercetare
Istoria traducerii Bibliei în limba română
Lector univ. dr. Emanuel Conțac

Descriere

Actualmente, în cercetarea biblică românească nu există nicio lucrare de anvergură care să prezinte istoria traducerii Bibliei în limba română. Dată fiind complexitatea acestui subiect, până în prezent niciun cercetător nu a reușit să abordeze această problemă în mod cuprinzător.

În cercetarea mea doctorală (2005−2009) am adunat deja numeroase materiale nu doar despre cele mai importante ediții ale Bibliei, ci și despre traducătorii și organizațiile care s-au implicat în această activitate. O parte din aceste informații a fost folosită la scrierea tezei mele de doctorat (publicată la Editura Logos în 2011, cu titlul Dilemele fidelității).

Prezentul proiect urmărește dezvoltarea capitolului introductiv al cărții (70 de pagini) la dimensiunea unei cărți de mărimea celei deja publicate (300 de pagini).

Pentru a extinde și revizui capitolul existent, îmi sunt necesare cel puțin patru luni de studiu într-un centru universitar cu tradiție, cu biblioteci adecvate subiectului despre care scriu. Locul ideal pentru cercetarea biblico-teologică este orașul Cambridge, în care se află două importante centre de cercetare: (1) Tyndale House, una dintre cele mai mari biblioteci de profil din Europa. (2) Biblioteca Universității din Cambridge, care găzduiește arhiva Societății Biblice Britanice. Arhiva SBB deține documente importante cu privire la istoria traducerii Bibliei în românește, documente care nu au fost încă aduse la cunoștința comunității științifice din România.

Proiect de cercetare
Conducerea bisericească în Noul Testament şi în scrierile Părinţilor Apostolici.
Oficii, îndatoriri şi învestire
Pastor Lector univ. dr. Ciprian-Flavius Terinte

Descriere

În timpul cercetării doctorale efectuate în perioada 2002-2008, consacrate subiectului eclesiologiei pauline, am realizat faptul că în teologia biblică românească – evanghelică, în special – eclesiologia biblică nu s-a bucurat îndeajuns de atenţia cercetătorilor. Comisia examinatoare a constatat că teza de doctorat pe care am susţinut-o, intitulată Concepţia Sfântului Apostol Pavel despre Biserică din perspectiva metaforelor sale eclesiologice, este prima lucrare de eclesiologie biblică susţinută ca teză de doctorat într-o facultate de teologie din România.

Având în vedere importanţa explorării acestui subiect atât pentru teologia biblică, cât şi pentru viaţa bisericilor evanghelice din România, am considerat bine-venită continuarea cercetării în aria eclesiologiei biblice cu abordarea unui subiect privitor la conducerea bisericească. Pornind, aşa cum se cuvine, de la scrierile nou-testamentare şi continuând cu cele ale Părinţilor Apostolici pentru a putea observa evoluţia structurilor conducătoare şi a gândirii teologice privitoare la ele, îmi propun să conturez cât mai clar cu putinţă concepţiile Bisericii primare de până la jumătatea celui de-al doilea veac cu privire la conducerea eclesială, urmărind trei coordonate majore: oficiile conducătoare (cine conducea biserica locală?), îndatoririle conducătorilor (ce făceau conducătorii bisericeşti?) şi învestirea conducătorilor (cum erau aleşi şi aşezaţi în slujbe conducătorii?).

 

Se caută prieteni la Hamburg!

Un prieten care locuiește la Hamburg s-a oferit să doneze câteva cutii cu cărți de referință pentru Biblioteca ITP.

Din păcate, nu le poate expedia în România, transportul prin poștă fiind foarte scump.

În cazul în care cunoașteți o persoană care poate aduce (cu mașina) cele 2 lăzi de cărți, vă rog să mă contactați, lăsând un comentariu la această postare.

Voi lăsa anunțul „în fruntea blogului” timp de câteva săptămâni (sau oricât este necesar, până la rezolvarea acestei probleme).

Cu mulțumiri,

Lector univ. dr. Emanuel Conțac

(încă) Directorul Bibliotecii ITP.

 

„Tomorrow after tomorrow”. Despre geniul lingvistic al funcționarului român în anii ’20

Titlu alternativ: „Tomorrow (like corruption) never dies”.

Răsfoind recent prin corespondența din arhiva Societății Biblice Britanice, cu privire la Bibliile românești, am dat peste această scrisoare splendidă, vrednică de inclus într-unul din volumele „Călători străini despre țările române”.

***

J. W. Wiles către Dr. Ritson, Belgrad, 27 noiembrie 1920

Când am ajuns la București am descoperit, înainte de a pleca în zorii zilei de 8 [nov.], după cinci zile de discuții, vizite și investigații, că dificultățile și incertitudinile privind transportul de la Berlin, Budapesta sau Belgrad spre granițele românești sunt egalate numai de dificultățile și incertitudinile privind transportul în interiorul României. Fapt este că România colcăie de corupție de tot felul. Te și întrebi cum va mai reuși un astfel de popor să susțină poverile și responsabilitățile care le-au fost impuse de Conferința de la Paris. Când eram acolo s-a anunțat că tocmai primiseră Basarabia; dar se pare că vor fi lupte în această privință.

Pe când stăteam la Dl. Adeney în București anul trecut, problema era: cum să aducem Biblii de la Budapesta; problema a rămas în egală măsură: cum să le aducem de la Galați la București. Vagoanele de la chei sunt vândute de oficialii căilor ferate celui care licitează mai mult, și nici chiar atunci nu se încheie afacerea, căci camioanele sunt reținute în mod suplimentar, sub un pretext sau altul, ca să se poată stoarce mai mult bacșiș.

La hoteluri trebuie să fii pregătit să plătești valeților 35 [lei?] sau 2 lire înainte să vezi o cameră, iar când trebuie să cauți un loc în tren te găsești aruncat în aceeași babilonie sordidă. Am fost nespus de ușurat să aflu că dl. Adeney a reușit să-mi găsească un soi de „pat”. Negocierile la hotel sunt efectiv umilitoare. Bucureștiul este supraaglomerat, iar pentru chirii se cer sume la fel de absurde precum cele din Belgrad.

Miercuri, 3 nov., dl. Howard Adeney a fost amabil să mă însoțească până la Ministerul de Finanțe, unde speram că vom obține o audiență cu ministrul însuși, în ideea de a aduce Bibliile fără taxă de import. Am aflat că ministrul se întorcea de la Londra și Paris, probabil prin Varșovia, și că nu puteam obține nicio audiență în zilele următoare. Am fost totuși prezentați unui anume domn pe nume Constantinei, unul dintre subdirectori, care vorbea câteva boabe de engleză și părea să se simtă măgulit că i se îngăduia să o exerseze: ne-a cerut să fim buni să revenim „tomorrow after tomorrow”. Din context am dedus că a vrut să spună „poimâine”, dar din experiențele noastre ulterioare am realizat că, de fapt, inventase o expresie strălucită și cât se poate de sugestivă. „Tomorrow after tomorrow” înseamnă să tai frunză la câini în București pe termen nedefinit.

 

Reflecții libere la episodul convertirii lui Saul (Fapte 9:1-22) (II)

continuare de AICI.

O întâlnire neașteptată (v. 3)

Isus îi iese înainte lui Saul, pe drumul Damascului. I se descoperă în putere, într-o lumină orbitoare, vorbindu-i pe un ton mustrător.

Saul este năucit să afle că persecuția împotriva celor pe care el îi socotea eretici este de fapt persecuție împotriva lui Hristos însuși.

Lumea din jurul lui Saul s-a năruit în câteva secunde, fiindcă Hristosul înviat i-a tăiat calea.

Orbul care ajunge să vadă (v. 8)

Înainte de a-l întâlni pe Hristos, Saul vedea cu ochii fizici, dar era orb spiritual.

După întâlnirea cu Hristos devine orb fizic, dar începe să vadă adevărul. Își dă seama de propria nemernicie, de faptul că râvna lui era fără pricepere. Ceea ce socotea el a fi pe placul lui Dumnezeu era de fapt persecuție și hulă împotriva Fiului lui Dumnezeu.

Peste mai bine de 30 de ani, Saul încă își aducea aminte de starea lui dinainte de întâlnirea cu Hristos:

Mai înainte eram un hulitor, un prigonitor şi batjocoritor. Dar am căpătat îndurare, pentru că lucram din neştiinţă, în necredinţă! (1 Tim. 1:13)

Ca o ironie, cel care îi ducea pe alții legați este el însuși dus de alții, în cetate.

În școala suferinței (v. 11)

Pavel trece printr-o perioadă de pregătire de 3 zile, timp în care nu mănâncă și nu bea, ci doar se roagă.

Aceasta este pocăința lui Saul, care are timp să reflecteze la viața sa și la relația lui cu Dumnezeu

Aducând textul în lumea noastră, aș spune că adesea Dumnezeu ne iese în cale prin suferințe, fiindcă nu de puține ori suntem prea ocupați cu lucruri despre care spunem că sunt „pentru Dumnezeu”. Și Saul era ocupat cu lucruri pentru Dumnezeu.

Vindecare și umplere cu Duhul Sfânt (v. 17-18)

După trei zile și trei nopți în care n-a mâncat nimic, perioadă de așteptare care trebuie să i se fi părut foarte lungă, Saul primește vizita lui Anania, un ucenic care își pune mâinile peste Saul, aducându-i vindecarea.

O transformarea greu de imaginat ori de crezut (v. 20-21)

Anania cunoștea prea bine reputația lui Saul. Știa ce au suferit la Ierusalim credincioșii, din cauza lui Saul, de aceea nu putea concepe că Saul s-a pocăit.

Saul, din prigonitor al lui Hristos, ajunge un propovăduitor al Evangheliei. Sinagogile în care trebuia să intre pentru a-i depista pe ucenicii lui Hristos sunt sinagogile în care îl predică acum pe Hristosul cel înviat.

 

Criterii academice pentru cei care aspiră să devină conferențiari sau profesori în domeniul teologiei

S-a schimbat modificarea.

Criteriile academice draconice stabilite în timpul lui Funeriu au fost relaxate în timpul succesorului său.

Îmi imaginez că din „cuvioase pricini”, cele care duc la facerea și desfacerea multor ițe pe eternele și fascinantele plaiuri mioritice.

Noroc că s-au mai relaxat criteriile, că așa pot să stea mai fără grijă unii dintre membrii CNATDCU.

Click pe imagini pentru rezoluție mai mare.

(Spor la lucru!)

Vezi mai jos fostele criterii

 

Reflecții libere la episodul convertirii lui Saul (Fapte 9:1-22) (I)

Pasajul prezintă convertirea dramatică a lui Saul din Tars, cel supranumit „apostol al neamurilor” fiindcă a lucrat la propovăduirea evangheliei mai mult decât oricare dintre apostoli. Deoarece Dumnezeu l-a ales și l-a pus deoparte pentru o misiune specială, astăzi și cei care nu fac parte din Israelul după trup pot deveni copii ai lui Avraam prin credință.

Un om transformat de harul lui Dumnezeu

Prima parte a cap. 9 din Fapte se oprește asupra lui Saul din Tars, pentru a ne spune ce fel de om era și cum a lucrat Dumnezeu în viața lui, transformându-l dintr-un prigonitor aprig al lui Hristos într-un propovăduitor al Evangheliei, plin de înflăcărare.

Fiindcă e vorba de primii ani de după înălțarea lui Isus, cei care l-au primit pe Hristos că mântuitor, ca fiu al lui Dumnezeu, încă se adună în sinagogi (v. 2).

Saul − martor și complice la uciderea primului martir

Încă de pe primele pagini ale cărții Fapte citim că noua credință („Calea”, cum este ea numită) este întâmpinată cu ostilitate. Autoritățile nu doar că o resping, ci o și persecută. Între cei mai înfocați persecutori este un tânăr foarte bine educat în gruparea fariseilor, una dintre cele mai stricte grupări religioase din iudaism. Acest tânăr se afla în Ierusalim când a început persecuția împotriva Bisericii. A fost martor la uciderea diaconului Ștefan, căci păzise hainele oamenilor care aruncau cu pietre în cel ce avea să devină primul martir al Bisericii. Episodul ilustrează calibrul spiritual al lui Ștefan: în timp ce este lovit cu pietre, martirul mijlocește pentru asasinii săi, cerându-i lui Dumnezeu să nu le țină în seamă această crimă.

Saul nu doar că a fost martor la uciderea lui Ștefan, ci a și consimțit la acest linșaj motivat religios. A fost întru totul de-acord. Ba chiar a socotit că trebuie să se implice el însuși în arestarea celor pe care îi socotea vinovați de abatere de la căile strămoșești.

Inchizitor la Ierusalim și Damasc

În cap. 8 îl găsim foarte activ în Ierusalim, în postura de inchizitor, intrând în case, probabil însoțit de alți zeloți,  și arestând femei și bărbați despre care avea informații că l-au primit pe Hristos. Mulți dintre cei arestați sunt puși în temniță. Situația este foarte grea pentru Biserică, fiindcă asupra unora dintre credincioși planează amenințarea cu moartea.

Râvna lui Saul pentru iudaismul părinților săi este atât de mare, încât nu se mulțumește cu faptul că a făcut prăpăd în Ierusalim, determinând plecarea multor credincioși, ci se gândește să cerceteze și sinagogile din Damasc, oraș aflat la vreo 200 de km în Nord-Est.

În acest scop, cere scrisori de împuternicire de la marii preoți din Ierusalim, astfel încât misiunea lui să aibă acoperire oficială, iar arestările operate în rândul evreilor din Ierusalim să aibă loc fără opreliști.

(Va urma)

 

Iustin despre caracterul larg al numelui de „creștin” în sec. II.

Foarte interesantă observația lui Iustin Martirul despre faptul că adepții unor învățători eretici (Simon Magul, Menandru, Marcion) se numesc „creștini”, după cum și cei care nu împărtășesc aceleași precepte au în comun aceeași etichetă a filozofiei dată filozofilor.

Πάντες οἱ ἀπὸ τούτων ὁρμώμενοι, ὡς ἔφημεν, Χριστιανοὶ καλοῦνται, ὃν τρόπον καὶ οἱ οὐ κοινωνοῦντες τῶν αὐτῶν δογμάτων τοῖς φιλοσόφοις τὸ ἐπικατηγορούμενον ὄνομα τῆς φιλοσοφίας κοινὸν ἔχουσιν.

Ce păcat că tratatul lui Iustin despre aceste grupări nu s-a păstrat.

 

„The Iron Lady”, un film de văzut

Sursă foto: http://www.theironladymovie.co.uk

Între puținele filme din 2011 despre care cred că ar merita văzute se numără și The Iron Lady, o prezentare condensată a măririi și decăderii politice a lui Margaret Thatcher, prim-ministrul Marii Britanii în perioada 4 mai 1979 – 28 noiembrie 1990.

Intriga se deapănă prin intermediul unor flashback-uri care merg până în vremea în care eroina, fiica unui băcan (așa zicem pe românește la grocer?), se pregătea să meargă la facultate.

Deși acțiunea filmului nu are nimic spectaculos în ea, lungmetrajul merită văzut fiindcă rolul principal este jucat în mod remarcabil de Meryl Streep, care se depășește pe ea însăși.

Cred că The Iron Lady face pereche bună cu The Queen, producție care o are în centru pe Elizabeta a II-a.

 

Premieră ministerială pentru România

România, țara corupției fără corupți și a corupților fără condamnați, bifează o premieră absolută: prima condamnare a unui fost ministru postdecembrist!

Din păcate, corupția nu este o moștenire strict comunistă. Nici măcar fanariotă. E o moștenire multiseculară pe plaiurile mioritice. Rădăcinile ei se pierd în negurile istoriei.

Comunismului trebuie totuși să-i recunoaștem meritul de a fi dus corupția și minciuna (căci cele două sunt ca siamezii; una nu poate trăi fără cealaltă) la niveluri nevistate de guvernările din regimul semidemocratic din interbelic.

Iată totuși că brațul justiției chioare (sau prost legate la ochi) din România post-revoluționară îl nimerește pe un fost ministru. Mare minune că între timp nu s-ar prescris faptele ministrului penal!

Ioan Avram Mureşan, fost şef la Agricultură, a primit şapte ani de închisoare cu executare pentru corupţie. El a fost deja ridicat de la domiciliu. Este primul ministru condamnat după Revoluţie.

Citiţi mai multe AICI.

 

După „Spovedanie la Tanacu” și „Cartea judecătorilor”, „După dealuri”. D. Tăpălagă în dialog cu Tatiana Niculescu Bran.

De emisiunile BBC ale Tatianei Niculescu Bran îmi aduc aminte cu plăcere.

Era printre puținii jurnaliști BBC preocupați de subiectele religioase.

I-am citit cu mult interes romanele jurnalistice Spovedanie la Tanacu și Cartea judecătorilor, bazate pe „cazul de la Tanacu”. Autoarea scrie cu mult talent și mă bucur să aflu că nu sunt singurele ei romane.

Acum, când filmul lui Cristian Mungiu, bazat pe Spovedanie la Tanacu, a fost premiat la Cannes, Dan Tăpălagă i-a luat un interviu despre carte și film.

 

„Crucify”, Jules Riding

Un alt cântec de Jules Riding.

De observat „dozajul” optim (dacă îmi pot permite s-o spun, ca semiafon) al instrumentelor.

Mai simplu spus, instrumentele nu se sugrumă, sufocă, înăbușă, exasperează.

CRUCIFY
Coming to terms with anger
Is like dropping an egg on the pavement
Impossible to reclaim your position
What’s broken is broken, lost is lost
Impossible to reclaim your position
What’s spoken is spoken, lost is lost
And how would you re-construct?

Coming to terms with bitterness
Is a Mission Impossible
Cos no one wants to forgive
By holding on to it we think we have the power
But it has the power over us, power over us
How do you break it’s power?
Be a man, get on your knees and pray!

Scream at God your pain
But know He is the King of Forgiveness
Study the life of Jesus, see His pain
See how He forgave those who killed Him
Can you forgive those
Who hurt you or abused you?
If not, they will hurt and abuse your emotions for a lifetime

Hey hey this is a tough one
Cos no one wants to forgive
Cos it takes humility and none of us is humble
That’s why we won’t forgive
We hold our unforgiveness like a crown
Till it poisons us with bitterness and we die

Don’t die, crucify anger, learn to forgive   x2
Don’t die, crucify bitterness, choose to forgive   x2
Forgive, forgive, forgive, forgive…

 

N. Iorga despre Cornilescu și Galaction

Între scrisorile despre Cornilescu păstrate în arhiva Societății Biblice Britanice se numără și una scrisă de Nicolae Iorga.

N-ar fi o problemă că scrisoarea e în franceză. Problema e că scrisul lui Iorga e aproape medical.

Ia să vedem câți cititori connaisseurs și grafologi avem.

Cine descifrează scrisoarea primește un autograf pe volumul cu scrisori despre și de Cornilescu, atunci când o fi să fie publicat în românește.

 

 

 

Scrisoare de protest împotriva demiterii profesorului Vladimir Tismăneanu.

Reblogged from Răscumpărarea memoriei:

“Evenimentul zilei” lansează o petiţie publică în sprijinul profesorului Vladimir Tismăneanu.

În ediţia tipărită a ziarului de astăzi veţi găsi talonul prin care puteţi lua atitudine, trimiţându-l pe adresa Guvernului, iar aici puteţi vota petiţia online.

Stimate domnule prim-ministru Victor Ponta

Schimbarea domnului profesor Vladimir Tismăneanu din funcţia de preşedinte al Consiliului Ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc(IICCMER),

Read more… 168 more words

O altă petiție de semnat!

 

Iarăși despre originalul NT de la Bălgrad (1 Cor. 15:55)

Nt. 1648 rămâne (încă) o enigmă nesplicată.

Am scris deja despre el și în mod cert voi continua să scriu, fiindcă problema nu-mi dă pace. În paginile acestei traduceri (primul NT complet în românește) sunt prea multe lucruri care mă nedumeresc.

Nu mai pun la socoteală informațiile eronate vehiculate de unii istorici ortodocși, care țin cu tot dinadinsul să-l facă pe Simion Ștefan un exponent și promotor fidel al ortodoxiei, chiar dacă ițele istoriei politico-religioase în care s-a încurcat clericul ardelean sunt nițel mai „gordiene” decât lasă a se înțelege istoriografia oficială, care este necesarmente triumfalistă.

Ceea ce intrigă la această ediție este amestecul de surse folosite. Și discrepanța dintre declarația din prefață și realitatea propriu-zisă.

Zice așa Simion Ștefan:

Ce mai vârtos ne-am ținut de izvodul grecescu și am socotit și pre izvodul lui Eronim, carele au izvodit dintâiu din limbă grecească, lătineaște, și am socotit și izvodul slovenescu carele-i izvodit sloveneaște din grecească și e tipărit în Țara Moscului.

Și socotind acesteia toate, varecarea au îmblat mai aproape de cartea greciască, de prea aceaia am socotit, însă de cea greciască nu ne-am depărtat, știind că Duhul Sfânt au îndemnat evanghelistii și apostolii  a scrie în limbă grecească Testamântul cel nou, și cartea grecească iaste izvorul celorlalte.

Ce trebuie înțeles din acest pasaj?

Că Simion Ștefan ar fi urmat fidel textul grec, dar că a mai tras cu ochiul la Vulgata și la Biblia de la Ostrog.

Ei bine, traducerea contrazice declarația de principiu. Una e să ridici în slăvi textul grec (fiindcă așa e de bon ton de când cu Reforma), alta e să-l urmezi în mod consecvent.

Un caz flagrant în care Simion Ștefan a urmat textul latinesc (care diferă de cel grec!) se găsește în 1 Cor. 15:55.

Iată mai jos într-un tabel sinoptic textul grec din Beza 1580, traducerea latinească a lui Beza (care nu se pupă cu textul grec, din motive care mă depășesc) și textul NT. 1648.

Se vede cu ochiul liber că S. Ștefan (sau cine o fi tradus) a urmat mai vârtos traducerea latinească a calvinistului Beza!

Text grec: „Unde îți este boldul, moarte? Unde îți este biruința, iadule?”

Text latin (Beza): „Ubi tua, o mors, victoria? Ubi tuus, o sepulchrum stimulus?”

NT 1648: „Unde ți-e moarte, biruirea? Unde ți-e, mormente, acul tău?”

Mai jos, cele trei coloane din Beza: (1) traducerea latinească făcută de el, (2) textul grec, (3) Vulgata.

 

Efectele ukazului lui Ponta: Incotro va merge cercetarea comunismului in Romania?

Reblogged from Memorie, libertate, moderaţie:

Suntem cativa, nu stiu cat de multi, pentru care chiar conteaza rostirea fara echivoc a adevarului despre comunism. Suntem cativa, nu stiu cat de multi, pentru care tacerea oportunista, frazele fals-subtile si sofismele stangiste sunt inacceptabile. Suntem cativa, nu stiu cat de multi, care nu socotim trecutul un teritoriu nedemn de a fi studiat, in chip onest si riguros. Suntem cativa, nu stiu cat de multi, care sustin ceea ce Monca Lovinescu a numit…

Read more… 741 more words

Aud că mâine se lansează „recursul” (!) la „Răscumpărarea memoriei”. O fi oare un nou plagiat din seria cu care ne-a obișnuit deja Mr. „Pista”? În orice caz, nu se putea un timp mai propice pentru a da cu var peste istoria noastră recentă.

 

Nicolae Iorga despre cum muncesc românii.

O înregistrare cu Nicolae Iorga și al său dulce accent moldovinesc.

Ideea de bază?

S-a muncit prea puțin, s-a muncit prea răzleț.

Mă tem că trebuie să-i dăm dreptate.

 

Jules Riding, „Forgive me”.

Muzica neozeelandezului Jules Riding are un sound beat inconfundabil.

Iată unul dintre puținii muzicieni creștini evanghelici caracterizați de profunzime.

Unul care nu ne servește banalități pioase ori commercial jingles ambalate spiritualicește.

Nu se dă în stambă, nu vrea să ne impresioneze cu virtuozitatea lui.

E autentic.

Într-o vreme în care se poartă „imaginea” (id est idolatria în care oamenii cad, inevitabil, când devin prea preocupați de propria lor „imagine”).

 

„Jesus Christ you are my life”

Dacă și catolicii (aproape) au băgat tobele în biserică, we are doomed.

 

Biblioteca Academiei Române a digitalizat manuscrisele grecești ale NT

În România se întâmplă lucruri…

…șocante.

Astăzi mi-a sosit prin poștă răspunsul directorului B.A.R. la scrisoarea pe care am trimis-o acum 2 săptămâni în numele prof. Dan Wallace, care își exprima (din nou) interesul pentru digitalizarea manuscriselor grecești ale NT din colecția Academiei.

La data trimiterii primei scrisori (prin 2009), Biblioteca Academiei a declinat oferta Centrului condus de Dan Wallace.

Am fost contrariat de această idee, dar m-am resemnat.

Mi-am spus atunci că în România unele lucruri vor începe să se miște doar dacă vreun asteroid, trimis providențial din spațiul cosmic, îi va elimina (ca acum 65 de milioane de ani, zice-se) pe dinozaurii formați în comunism care blochează circulația liberă a informațiilor, transparența și cam tot ce înseamnă proiect modern și occidental.

N-a trebuit să aștept 65 de milioane de ani ca să asist la o mică perestroika (sau glasnosti) și pe meleagurile noastre culturale.

Noroc cu Europa, care ne împinge de la spate pe toate fronturile. Inclusiv când vine vorba de scanat manuscripte.

Târâș-grăpiș, se mai dezgheață și pe la noi atmosfera.

P.S. Apropo de dezgheț…

 

Se caută un voluntar român (“techy”) știutor de limbă engleză

Știi limba engleză și vrei să ajuți la traducerea interfeței unui site dedicat Bibliei?

Societatea Biblică Britanică are nevoie de ajutorul tău.

Redau mai jos un mesaj primit de la un prieten din Oxford, care lucrează pentru Societatea Biblică Britanică.

“I wonder if you have a techy Romanian speaking Christian friend who knows English, who would be willing to translate youversion.com into Romanian? If you can find one I am happy to help them with explaining the process and any English terms. I can explain what is involved and put him or her in direct contact with the relevant person at youversion. I know the youversion.com people because I deal with them for many translations.

My purpose in doing this is to help the mission of the Bible to the Romanian speaking people. So to get round the impasse I am looking for a Romanian speaking volunteer to translate the youversion.com into Romanian.”

 

„Apocalypse Now”. Începe studiul biblic despre Apocalipsa, la Biserica „Vestea Bună”

Astăzi vorbim despre Apocalipsa, începând cu ora 19.00.

La Biserica „Vestea Bună” din str. Popa Nan, începe astăzi un studiu (interactiv) despre Apocalipsa.

Sesiunea de deschidere va fi ținută de „propritarul” blogului.

Următoarele sesiuni (programate săptământa, în zilele de marți) vor fi „moderate” de pastorul Emil Meștereagă (episcopul de București).

 

 

Chipul și slovele

E uimitoare măiestria celor care băteau monede în antichitate.

Chipurile și inscripțiile erau elemente standard ale propagandei oficiale. Detaliile erau gândite și reprezentate cu grijă maximă.

Mai jos, o monedă cu profilul lui Domițian.

Iar aici o monedă cu chipul lui Tiberiu. Probabil o astfel de monedă a fost cerută de Isus în contextul întrebării pe care i-au adresat-o fariseii: „Se cuvine să plătim bir cezarului sau nu?”